Conflictul dintre PSD și PNL s-a amplificat după ce social-democrații au cerut în instanță suspendarea mai multor decizii adoptate de Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan. Schimbul de replici a continuat pe rețelele de socializare, unde liderii celor două partide și-au lansat acuzații reciproce.
Liberalii susțin că acțiunea PSD pune în pericol funcționarea statului și proiectele aflate în derulare. Într-un mesaj publicat pe Facebook, PNL afirmă că „PSD cere, sistemul execută”, acuzând social-democrații că încearcă să blocheze activitatea Executivului prin intermediul instanțelor. Potrivit liberalilor, Guvernul și-a exercitat atribuțiile în limitele Constituției și ale legislației în vigoare, iar demersul PSD reprezintă o tentativă de transformare a interesului public într-un instrument de confruntare politică.
„Cine plătește prețul războiului politic? Nu PSD. Îl plătesc românii. Șase hotărâri ale Guvernului Bolojan au fost suspendate aproape simultan, în urma unor acțiuni inițiate de PSD și a unei serii de decizii pronunțate de Curtea de Apel București. Dincolo de disputa politică, merită să privim cine plătește, în realitate, prețul acestor blocaje. Nu liderii PSD. Nu cei care alimentează conflictul politic.
Ci adulții cu dizabilități care încearcă să părăsească centrele rezidențiale și să înceapă o viață independentă, având nevoie de sprijin pentru locuință și integrare. Pacienții care așteaptă un transplant și depind de cooperarea medicală internațională. Cercetătorii care lucrează pentru agricultura românească. Fermierii. Comunitățile din ariile Natura 2000. Operatorii economici și, în cele din urmă, milioane de români care au nevoie de un stat capabil să funcționeze.
Când fiecare decizie a Guvernului este contestată și suspendată, nu mai vorbim doar despre o confruntare politică. Vorbim despre riscul ca instituțiile statului să fie transformate într-un mecanism de blocaj. Românii văd această succesiune de evenimente și au dreptul să își pună întrebări. Coincidență? Fiecare este liber să judece. Din perspectiva mea, atunci când PSD nu mai poate influența decizia politică prin mijloace democratice, încearcă să mute confruntarea în alte instituții ale statului. Iar când reformele încep să atingă interese consolidate de ani de zile, apare impresia că unele decizii judiciare ajung să producă efecte politice majore.
Tocmai de aceea este esențial ca justiția să fie nu doar independentă, ci și percepută ca deplin imparțială. Rolul justiției este să verifice legalitatea actelor administrative, nu să devină, prin efectele hotărârilor lor, un actor al competiției politice sau un substitut al Guvernului. Democrația funcționează atunci când fiecare putere a statului își respectă rolul constituțional. Guvernul guvernează. Parlamentul legiferează. Justiția înfăptuiește actul de justiție. Iar cetățenii nu trebuie să fie victimele unui război politic purtat prin intermediul instituțiilor statului. Chiar și după ce Guvernul a fost demis, problemele României nu au dispărut. Iar Ilie Bolojan a ales să continue să lucreze, în limitele Constituției, pentru ca statul să funcționeze și proiectele să meargă înainte”, a scris pe Facebook liberalul Dan Motreanu.
De cealaltă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a transmis pe Facebook că acțiunea în instanță este justificată și că Guvernul interimar a depășit limitele mandatului său. Social-democrații susțin că nu atacă instituțiile statului, ci decizii pe care le consideră nelegale, iar mesajul transmis este că „justiția face ceea ce Guvernul refuză”, acuzând Executivul de încălcarea Constituției și a regulilor privind atribuțiile unui guvern demis.
Curtea de Apel București a suspendat șase dintre Hotărârile de Guvern contestate de PSD în instanță. Au fost inițial atacate 12, însă Ilie Bolojan, acum două zile, a anunțat că retrage hotărârea privind biodiversitatea, deci au rămas 11. Din 11, joi au fost judecate șase și toate au fost suspendate. Urmează ca celelalte cinci să fie judecate săptămâna viitoare, cel mai probabil în data de 3 august.
„Partidul Social Democrat a depus plângeri prealabile împotriva unor hotărâri adoptate în şedinţa Guvernului din 23 iulie 2026, acestea adăugându-se altor opt hotărâri contestate, concomitent. Toate vizează depăşirea limitelor constituţionale şi legale ale mandatului unui guvern demis, deoarece promovează politici noi şi reprezintă exercitări ale atribuţiilor ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile. În total au fost depuse 12 plângeri prealabile pentru 12 HG-uri”, a declarat Grindeanu în urmă cu câteva zile la Parlament.
