În politica românească există un obicei devenit aproape tradiție: înainte de a citi o lege, mulți politicieni se grăbesc să o interpreteze. Iar înainte de a înțelege Constituția, se pronunță public cu o siguranță care ar face invidios orice jurist cu zeci de ani de experiență.
Cazul Dominic Fritz și discuțiile aprinse din jurul modificării Legii ANI reprezintă un nou exemplu despre cât de ușor poate fi transformată o problemă juridică într-un spectacol politic.
De câteva zile asistăm la declarații apocaliptice despre „pierderi de mandate”, „suspendări imediate” și efecte spectaculoase ale unei eventuale modificări legislative. Problema este că, înainte de orice declarație politică, există o regulă simplă pe care orice student la Drept o învață încă din primul an: legea nu produce efecte retroactive!
Articolul 15 alineatul (2) din Constituția României spune clar: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
Cu alte cuvinte, Parlamentul poate modifica legislația, poate schimba proceduri și poate introduce reguli noi, însă nu poate rescrie consecințele juridice ale unor situații deja consumate.
Vă prezentăm mai jos un fragment din analiza publicată în ziarul nostru, privind legislația în baza căreia a fost analizată situația primarului Dominic Fritz și motivele pentru care acesta își poate continua mandatul până la final.
„O analiză a Codului Administrativ, adoptat prin OUG nr. 57/2019 și intrat în vigoare la data de 5 iulie 2019, arată că regimul sancționator aplicabil conflictului de interese pentru aleșii locali (primari, viceprimari, consilieri locali, președinți și vicepreședinți de consilii județene, precum și consilieri județeni) a fost modificat.
Sancțiunea încetării mandatului, în situația rămânerii definitive a unui raport de evaluare întocmit de ANI, confirmat prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost înlocuită cu o sancțiune disciplinară constând în diminuarea indemnizației.
Art. 228 – Regimul general aplicabil conflictului de interese pentru aleșii locali
Alin. (5): Fapta aleșilor locali de a încălca prevederile alin. (1) și legislația în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară și se sancționează cu diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.
În traducere liberă, pentru un ales local care a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, sancțiunea aplicabilă la data rămânerii definitive a raportului de evaluare întocmit de ANI este diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.”
Revenind la modificarea legislației, Dominic Fritz nu este afectat, deoarece, așa cum spuneam, o lege nouă nu poate schimba trecutul.
Aici apare marea confuzie dintre politică și drept.
Parlamentul poate adopta modificări ale Legii ANI. Poate decide că, pentru situațiile viitoare, anumite incompatibilități vor produce efecte diferite, sancțiuni mai rapide sau chiar mai severe. Însă o lege adoptată astăzi nu poate spune că o situație juridică analizată și stabilită în trecut va avea alte consecințe decât cele prevăzute de legislația existentă la momentul respectiv.
Ar fi exact contrariul principiului securității juridice și al neretroactivității legii.
Vreți o explicație mai simplă?
Luna trecută ai depășit limita de viteză într-o zonă cu restricție de 50 km/h și ai primit suspendarea permisului pentru 30 de zile. Mâine se modifică legislația rutieră, iar aceeași abatere este sancționată cu suspendarea permisului pentru 6 luni.
Aplicând logica unora dintre cei care fac astăzi declarații publice, polițiștii ar trebui să rescrie toate procesele-verbale și să aplice noua sancțiune. Șase luni pieton pentru o faptă comisă înainte de schimbarea legii?? Exclus așa ceva!
Sau să mergem într-un exemplu dus la absurd: de mâine, insulta și calomnia, inclusiv în mediul online, ar fi pedepsite cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Asta ar presupune să trimitem la pușcărie milioane de oameni pentru comentarii sau jigniri făcute cu 2 – 3 ani în urmă? Evident că nu se poate, fiindcă există principiul fundamental al neretroactivității legii.
Politicienii citesc adesea titlurile, nu și textele de lege, iar această superficialitate se transmite rapid în spațiul public, alimentând reacții bazate mai degrabă pe emoție decât pe argumente juridice.
Dincolo de persoana lui Dominic Fritz și de orice simpatie sau antipatie politică, există un principiu care trebuie să rămână valabil pentru toată lumea: legea nu poate fi aplicată după preferința momentului.
Astăzi poate fi vizat un primar, mâine un parlamentar, iar poimâine orice alt cetățean.
Un stat de drept nu funcționează după sloganuri și declarații televizate, ci după texte de lege și principii constituționale.
