Săptămâna aceasta, studenții de la Traducere din cadrul Universității Politehnica din Timișoara au învățat că e esențial să cunoască și elemente culturale pentru o interpretare cu multă acuratețe. Totul, în cadrul atelierului „Moștenirea invizibilă: Monumente arhitectonice dispărute din perioada habsburgică în Timișoara. Despre rolul culturii și civilizației ca element-cheie în procesul de traducere”.
Au participat luni ”bobocii” de la Traducere și Interpretare din cadrul
Facultății de Științele Comunicării.Lor li s-a explicat cu exemple că înțelegerea contextului social, cultural și istoric poate influența traducerea și interpretarea. Au mers cu germanista Astrid Ziegler din München, prin centru, și au aflat mai multe despre moștenirea habsburgică a Timișoarei. Ea a venit anul acesta universitar deja a treia oară la UPT. Ziegler a participat și la expoziția de fotografie „Visând dincolo de gard”, organizată de Facultatea de Științe ale Comunicării, în colaborare cu Societatea Culturală Română-Germană din Timișoara, dar și la conferința dedicată lui Nikolaus Lenau. de la finalul anului calendaristic 2025.
Ana-Maria Dascălu-Romițan, cadru didactic la Departamentul de Comunicare și Limbi Străine și președinte a Societății Culturale Româno-Germane din Timișoara, a organizat atelierul. „Astfel de activități aplicate le oferă studenților posibilitatea de a intra în contact direct cu profesioniști din domeniu și de a înțelege mai bine complexitatea procesului de traducere, care presupune nu doar competențe lingvistice, ci și o bună cunoaștere a contextului cultural. Ne dorim ca prin aceste ateliere să sporim interesul studenților pentru profesia de traducător și de interpret și să le oferim ocazia de a se familiariza, într- un cadru interactiv, cu abilitățile de care vor avea nevoie după absolvire”, a spus profesoara.
