Proiectul de modernizarea a căii ferate Caransebeș-Arad este criticat de istoricul de artă Cristian Ovidiu Gaidoș, care lucrează la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj. El atrage atenția că urmează să se demoleze gări istorice din zonă și face un apel public ca Ministerul Transporturilor să se răzgândească.
Gaidoș spune că gările din Remetea Mare, Recaș, Topolovățu Mare și Belinț nu ar trebui demolate. ”Modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timișoara – Arad prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un proiect esențial pentru dezvoltarea economică și mobilitatea regională. Investiția este necesară și așteptată de ani de zile. Cu toate acestea, în cadrul acestui proces de modernizare, Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, intenționează să demoleze mai multe clădiri feroviare istorice care fac parte din patrimoniul industrial al Banatului. Pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est sunt programate pentru demolare patru gări solide, construite din cărămidă între anii 1875–1876: Remetea Mare, Recaș, Topolovățu Mare și Belinț. De asemenea, sunt vizate stațiile istorice de alimentare cu apă din Topolovățu Mare și Lugoj, utilizate odinioară pentru alimentarea locomotivelor cu abur”, spune istoricul în apelul său public.
Proiectul pentru realizării căii ferate de mare viteză dintre Caransebeș și Arad este finanțat din PNRR. Așadar, este un proiect sub presiunea timpului, căci Planul Național de Redresare și Reziliență are ca termen de finalizare luna august 2026, doar cu excepții la care, după caz, se va acorda o prelungire. Aproape că e hilar cum în secolul al XIX-lea, construcția căii ferate dintre Timișoara și Orșova a durat mai puțin. Gaidoș punctează că la Lugoj deja s-a demolat gara. ”Linia Timișoara – Orșova a fost realizată între 1875 și 1878 de Societatea privilegiată austriacă de căi ferate (StEG), sub coordonarea directorului August W. de Serres, constituind una dintre cele mai importante investiții feroviare din Banat. Secțiunea Timișoara – Lugoj – Caransebeș (100 km) a fost inaugurată la 22 octombrie 1876, la doar zece luni de la începerea lucrărilor, și a inclus 10 gări, 52 de cantoane și două poduri majore, peste Bega și Timiș. În urma electrificării liniei, în 1974, o parte dintre clădirile istorice au fost modificate sau reconstruite. Unele au dispărut deja (gara Lugoj a fost recent demolată). Tocmai de aceea, puținele obiective care au supraviețuit până astăzi reprezintă mărturii valoroase ale unei etape definitorii pentru dezvoltarea industrială a Banatului”, mai spune istoricul.
Gaidoș spune că noile gări vor fi o ”oroare” vizuală și că diferențele de amplasament ar eprmtie salvarea istoriei. ”În urma lucrărilor de electrificare a liniei din 1974, o parte dintre clădiri au fost modificate sau reconstruite (Lugoj – gară recent demolata!). Tocmai de aceea, puținele obiective care au supraviețuit până astăzi reprezintă mărturii valoroase ale unei etape definitorii pentru dezvoltarea industrială a Banatului. Noile gări, reduse la volume banale ce amintesc de niște „cutii de chibrituri”, trădează o arhitectură rece și standardizată, executată din tablă, panouri sandwich și tâmplărie din PVC sau aluminiu, fără nicio preocupare pentru contextul istoric. Deși funcționale, aceste clădiri au un impact vizual puternic asupra peisajului rural și nu reflectă identitatea culturală a Banatului, fragmentând ambientul tradițional și înlocuind reperele istorice (gările austro-ungare) cu o arhitectură generică. Argumentele invocate de CFR pentru demolare sunt legate de siguranță și de costurile ridicate ale reabilitării. Totuși, din analiza planurilor de situație reiese că vechile clădiri nu se suprapun cu noile amplasamente, ceea ce ridică semne de întrebare privind necesitatea demolării lor”, mai punctează Gaidoș.
Angajatul muzeului din Lugoj insista ca măcar gara din Belinț să fie salvată. ”Facem un apel public ca, cel puțin, Gara Belinț — cea mai bine conservată dintre acestea, păstrând elemente originale precum volumul corpului central, organizarea interioară, sala de așteptare și o parte dintre ancadramentele ușilor — precum și stațiile istorice de apă din Topolovățu Mare și Lugoj să fie salvate de la demolare. Aceste imobile ar putea fi preluate în administrare de autoritățile locale, conservate și restaurate prin accesarea fondurilor europene și valorificate ca repere de patrimoniu industrial, mărturii autentice ale uneia dintre cele mai importante linii feroviare construite în Banat: Timișoara – Orșova (1875–1878). Prin salvarea acestor clădiri afirmăm că modernizarea nu presupune anularea trecutului, ci asumarea și integrarea lui într-un viitor clădit pe respectul față de memorie și identitate locală”, conchide Gaidoș.
La demersul lui Gaidos s-a alăturat și Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei, a consilierului local AUR Ilie Sîrbu. „Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei se alătură public demersului inițiat de domnul Cristian Oliviu Gaidos privind necesitatea protejării patrimoniului feroviar istoric de pe tronsonul Lugoj – Timișoara Est, în contextul proiectului de modernizare a liniei Caransebeș – Timișoara – Arad, finanțat prin PNRR. Susținem ferm modernizarea infrastructurii feroviare și considerăm această investiție esențială pentru dezvoltarea regiunii. Totuși, progresul nu trebuie să însemne demolarea memoriei industriale a Banatului. Printre clădirile vizate se află gara Belinț și stațiile de apă din Topolovățu Mare și Lugoj, construcții ridicate între anii 1875–1876, martori ai uneia dintre cele mai importante etape de dezvoltare feroviară din această parte a Europei”, transmite asociația.
Asociația spune dă demolarea nue singura soluție. ”Analiza documentelor disponibile indică faptul că demolarea integrală nu reprezintă singura soluție tehnică. Conservarea selectivă și integrarea acestor imobile în proiectele de modernizare sunt posibile și conforme atât cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cât și cu bunele practici europene de reutilizare adaptivă. Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei solicită autorităților competente: realizarea unei analize comparative demolare vs. conservare; implicarea autorităților locale și județene în identificarea unor soluții de protejare; valorificarea culturală și turistică a clădirilor feroviare istorice. Banatul are nevoie de infrastructură modernă, dar și de reperele sale istorice. Modernizarea trebuie să însemne evoluție responsabilă, nu ștergerea identității locale”, mai transmite asociația.
Lucrarea la calea ferată de mare viteză este mult mai avansată pe tronsonul dintre Remetea și Lugoj. În Timișoara nu este clar dacă va mai fi timp pentru a face pasajele la trecerile la nivel cu calea ferată. Public, nimeni nu mai vorbește despre aceste aspecte. Mai mult, actualul ministru al Transporturilor Ciprian Șerban a venit ultima dată în Timiș fără să fei anunțată presa și deci, fără să poaăt fi întrebat de ziarițti despre acest proiect-vital.
