Laudă majoră pentru președintele CJT, Alfred Simonis, care a găsit primii adepți la propunerea de comasare de comune cu stimulent financiar oferit din bugetul instituției pe care o conduce. Primari din Mașloc și Fibis doresc să re-fuzioneze, așa cum s-a întâmplat și la reforma administrativă făcută de Nicolae Ceaușescu.
Simonis a anunțat intenția celor doi la un plen de CJT, unde nu s-a votat nimic în legătură cu subiectul. ”Este vorba de un stimulent din bugetul CJ Timiș pe care Guvernul României ar trebui să-l dubleze la niivel național. Nu art trebui să avem dou-trei comasări și să avem doar niște succese politice . Dacă vrem o reformă administativă și o economie serioasă, această reformă a CJ Timiș trebuie dublată de un fond național, un fel de Anghel Saligny (n.r program național de investiții blocat de Ilie Bolojan) care finanțează aceste comasări. Domnii primari Lupu și Carcea sunt primii care au această intenție, suntem în discuții similare cu mai mulți primari. La nivelul județului Timi, după calculele noastre, mai mult de zece astfel de comasări nu ar trebui să existe. Ar însemna undeva peste 20 de comune din Timiș. Putem susține cu sume între 10-20 de milioane, în funcție de populația comunelor nou create, dar dacă vream să o încurajaăm, trebuie să se facă în toată România. Sunt loclaități care au envoie de apaă, canalizare, școli noi, iar fără a trece de 2000 de locuitori, nu pot accesa fonduri europene. Bugetele lor proprii sunt insignifiante, abia își pot acoperi cheltuielile”, a spus Simonis, care, iată, îi dă indicații premierului Ilie Bolojan, indirect,
Comunele unde primarii doresc să se ralieze acestui demers, care nu este însă clarificat din punct de vedere legal și constituțional, ar urma să organizeze referendumuri în comune. Pragul prevăzut de normative e ca cel puțin 30% din cei cu drept de vot să vină la un referendum, pentru ca el să fie luat în calcul. Simmonis vrea ca doar pentru comasări, el să scadă! ”Am început cu doi primari membri PNL. Este o comasare administrativă, nu este una politică. Cele două comune vor face referendumuri locale, pentru a vota dacăs e face sau nu această comasare. A doua zi după referendum, dacă prezența e de 30% – dacă există prevederi constituționale și posibilitatea constituțională poate încercăm să scădem pragul de prezență la referendumuri locale la 20%, strict pentru comasări”, a spus Simonis, într-o frază neterminată prin care spunea că banii de stimulent s-ar pueta da a doua zi. Însă trebuie spus că reforma administrativă nu se poate face așa, întrucât trebuie modificată Constituția, deoarece numărul localităților e menționat acolo în forma actuală
Iată ce au zis și primari, aduși în plen să vorbească întro română ”aproximativă”, maid egrabă de seriale de tip ”Vacanța mare” sau „Las fierbinți”. ”Mă aflu aici din motivul că trebuie făcută comasarea. Noi în trecut am fost o singură comună. Demult trebuia făcută, dar nu e târziu nici acum. Vreau să-i mulțumesc domnului președinte că s-a gândit la stimulent. Avem niște proiecte începute, nu le putem terminat pentru că nu avem bani. Acest stimulent ne va ajuta să ne terminăm și să începem altele”, a spus Ionel Lupu, edilul din comuna Mașloc. „În urma anunțului făcut de domnul președinte, cei care se vor comasa de bunăvoie vor primi stimulente. Cu domnul Viorel Lupu am hotărât să facem pasul acesta pentru a ne uni comunele. Avem nevoie de stimulente, comuna Fibiș are 1800 de locuitori, nu am pragul de peste 2000 să putem accesa fonduri europene și prospera ca localitate. Davă noi facem bine o să dăm un exemplu și pentru următorii”, apus Dorel Carcea, primarul din Fibiș.
După lingușelile venite de la vicele Alin Popoviciu și de la auristul Marcel Mihoc (fost pesedist de frunte), Simonis a spus că referendumurile s-ar putea face la toamnă. El a explicat că viitoarea comună virtuală, în caz că locuitorii vor dori, se va putea numi Fibiș-Mașloc, iar ședințele de consiliul local s-ar ține alternativ. Desigur, până la alegerile locale la termen viitoare, din 2028, când, evident, se va vota un singur consiliu. El a mai spus și că nu ar trebui convediați toți angajații, astfel încât cetățenii să poată rezolva unele probleme cât mai aproape de casă. Teoretic, Fibișul ar fi absorbită de Mașloc, căci prima comună a avut la recensămîntul din 2021 1795 de locuitori și nu are alte sate aparținătoare. Comuna Mașloc a avut atunci 2236 de locuitori, în condițiile în care însă și satele aparținătoare Alioș și Remetea Mică.
Din punct de vedere istoric, cele două localități din zona dealurilor Lipovei au avut perioade de existență de sine stătătoare. Villa Fizes, precursoarea Fibișului, e atestată documentar din secolul al XII-lea. Până în 1967, a fost comună de sine stătătoare, așadar, până la reforma administrativă din 1968, prin care Ceaușescu a desființat regiunile și raioanle și s-a ajuns la județele păstrate până în ziua de azi. Din 2004, s-a desprins din nou, tot al o reorganizare administrativă. Makalaka, precursoarea comunei Mașloc este atestată documentar din secolul al XIV-lea. După ocupația otomană, din secolul al XVIII-lea s-a numit Blumenthal (n.r. traducere satul florilor), dar ulterior a avut populație majoritar română, plus ucraineni ruteni veniți din Maramureș.
