Politica românească a mai bifat o disciplină olimpică: să spui una la televizor și alta pe culoarele Parlamentului.
George Simion susține că, în timp ce liderii partidelor explicau la microfon că AUR este „izolat”, „toxicul politic” și „pericolul democrației”, prin spate se organizau adevărate ședințe de lucru pentru… câteva voturi la învestirea Guvernului. Liderul AUR a afirmat că au existat discuții informale inclusiv cu președintele Nicușor Dan și că mai multe formațiuni au încercat să obțină sprijinul partidului său.
Practic, politica a funcționat ca în liceu: în public nu recunoști că vorbești cu colegul „problemă”, dar după ore îl întrebi dacă nu te lasă să copiezi la teză.
Imaginea este greu de egalat. Ziua, conferințe de presă despre „cordonul sanitar” împotriva AUR. Seara, telefoane discrete: „George, dacă tot ești treaz… n-ai și tu niște voturi de împrumut? Le dăm înapoi după învestire.”
Cireașa de pe tort a venit de la Traian Băsescu, care i-a făcut praf pe negociatorii de ocazie. Fostul președinte spune că liderii politici „se duc cu scufița în mână și spun: «Nenea Simion, te rugăm…»”, deși în public susțin exact contrariul. Mai mult, Băsescu afirmă că au mers la negocieri „toți, de la Cotroceni până la ultimul lider de partid parlamentar”.
Dacă tot este adevărat, poate ar trebui schimbate și regulile jocului. La următoarele consultări de la Cotroceni, în loc de fotografii oficiale, fiecare lider să primească o mască de carnaval. Nu de alta, dar să nu-l recunoască electoratul când intră pe ușa din spate.
Morala? În politica românească, AUR pare să fie ca shaorma de la două noaptea: în timpul zilei toți spun că nu se ating de ea, dar când îi lovește foamea de majoritate… se formează coada.
