Numeroase proiecte de investiții din Timișoara și-au pierdut finanțările, fie că vorbim de Planul Național de Redresare și Reziliență sau de Programul Operațional Regional 2014-2020. Viceprimarul Timișosarei, Ruben Lațcău, spune că problema e la Guvernul României, care a venti cu planificări caraghioase pentru PNRR, dar și la instituțiile avizatoare, din cauza cărora nici acum nu s-au făcut trei creșe plănuite încă de pe vremea lui Robu în Timișoara.
La un proiect despre o astfel de creșă, cu ocazia ședinței de consiliu locla ordinară de la final de martie, fostul viceprimar de pe vremea lui Robu, Dan Diaconu, actual consilier local, a întrebat, totuși, cine răspunde pentru ce se întâmplă. Moment în care Ruben Lațcău a început un lung expozeu filosofic despre cum se pierd banii. ”Luăm exemplul campusului dual. Răspundere nu poate fi decât politică, ea nu are cum să fie altfel, pentru că nu există sancțiuni administrative. Din 4 ani, pentru campusul dual, trei s-au pierdut în discuții, oferte, negocieri între Guvern și partide, dintre care multe pentru a stabili unde se vor face campusurile. Am ajuns de la unl pe regiune la 32, dintre care patru doar în județul Hunedoara. După ce am dezbătut, am stabilit că în ultimul an vom face ceva ce ne lua 3 ani. În mod evident, Primăria Timișoara a luat decizia să renunța la acest contract și la procedura de licitație”, a spus vicele. Campusul dual ar fi inclus mai multe cămine și clădiri de învățământ, în colaborare cu toate cele patru universități de stat, și ar fi fost ridicat în zona Soarelui.
Lațcău a explicat de ce s-a renunțat și la finanțarea din PNRR pentru reabilitarea clădiri Liceului Alimentar din zona Mircea cel Bătrân. O idee a municipalității este însă de a muta Alimentarul pe Calea Martirilor, în clădirea Liceului Azur, pentru care se propune o comasare cu Liceul Silvic ”Casa Verde”, care a absorbit, la rându-i, Liceul Agricol acum niște ani deja semnificativi. Primăria mai are în derulare astfel de reabilitări la Colegiul Național „Ana Aslan”, ai căror elevi fac ore alături de cei de la Liceul Tehnic de Vest (fostul Liceu de construcții-montaj) și pentru care Lațcău avea ideea să nu revină lângă Universitatea de Medicină, ci acolo să fie transferat ciclul primar de la Colegiul Național Pedagogic, dar și la Colegiul Tehnic ”Henri Coandă”. Reprezentanții primăriei au precizat pentru Vestim că sunt de părere că măcar acestea se vor termina. ”Este aceeași situație la Liceul Alimentar, unde eram în procedura de achiziție, dar contractul era de 14 luni și termenul-limită din PNRR era august 2026. Primăria a decis să renunțe la acea finanțare, dar nu la ideea reabilitării liceului, pentru că în mod evident, nu puteam introduce 14 luni în 6 luni. Pur și simplu am renunțat să spunem o minciună în spațiul public”, a spus Lacău despre această situație.
Lațcău a continuat să filosofeze în stilul său și despre introducerea iluminatului în Parcul Botanic, proiect finanțat din Programul Operațional Regional 2014-2020. ”La iluminatul public în Parcul Botanic, și în mandatul dumnevoastră și ulterior, au fost contestații. S-au pierdut câte 2-3 ani și apooi am făcut proiectul în 6 luni. Sigur că tîn astfel de situații, cetățenii se pot întreba cine e de vină”, a mai precizat Lațcău în expozeul său despre dificultățile absorbției de fonduri europene.
S-a revenit la discuția despre creșele gândite de pe vremea lui Robu, și anume, cea de pe Bogdăneștilor, gata de câțiva ani dar încă neavizată, cea din Ciarda Roșie, pe strada Cocea, unde nu s-a început nimic, dar și cea rămas neterminată de pe strada Ion ionescu de la Brad, Calea Lipovei. ”Normativele pe care DSP, ISU, Ministerul Dezvoltării le impune pentru creșe și grădinițe sunt absolut criminale și vin cu niște reglementări lipsite de rațiune, gândite de oameni care n-au lucrat o zi din viața lor nici cu copii, nici în școli și sunt cerințe care au ca obiectiv principal blocarea oricăror inițiative de a construi creșe și grădinițe. După ce aceste clădiri sunt gata, primăria trece printr-un proces de eficientizare. Dacă ar fi să respectăm normativele am construi clădiri de 2-3000 de mp în care am avea sub 30 de copii. Atât de proaste sunt normativele! De aceea avem atâtea creșe private. Iar ceea ce e trist e nu că avem această explozie de creșe și grădinițe private, ci că 99% dintre ele, și-mi asum ce spun, nu respectă normativele DSPP și ISU. Aceste normative limitează construcția de clădiri noi, în timp ce copii sunt împinși în clădiri ce nu respectă în niciun fel normativele, pentru că funcționează sub titulatura de club de joacă”, a mai spus Lațcău.
Vicele a dat exemplu concrete. Pentru renovarea clădirii de pe strada Gheorghe Lazăr a Liceului Teoretic ”Nikolaus Lenau” s-a pus problema ca tomberoanele să fie la 25 de metri de clădire, aspect imposibil. Alt aspect cerut de normative e ca o clădire de învățământ preșcolar să fie amplasată la miniimum 30 de metri de bulevardele principale. De asemenea, și normativele ISU au creat probleme când, pentru o școlă la care s-a montat tâmplărie PVC clasică, de plastic, s-a cerut, dintr-odată, cu aluminiu, care ar fi și costat mai mult. Pentru un corp nou ridicat la Școala Gimnazială nr 13 din Calea Șagului, au fost probleme că tabla era amplasată spre nord și nu spre sud, din rațiuni de utilizare a luminii naturale. Lațcău se tot plânge de funcționari. ”Acești oameni sunt literalmente scăpați de sub control”, a mai spus el. Uită însă un lucru elementar. ISU și DSP pun doar în aplicare legea. iar dacă USR vrea alte normative, are parlamentari ce pot munci la schimbări.
Altfel, s-a ajuns în Timișoara la situația absurdă ca în acest an să fie gata creșa din Bucovinei, făcută prin programul „Sfânta Ana” al Ministerului Dezvoltării, proiect născut mult timp după cele din Ronaț, Ciarda Roșie și Lipovei. În ultimul caz, problema a fost firma de construcții, aceeași ce câștigase și licitația pentru Ciarda Roșie. La aceste trei creșe a existat o mică parte de finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020, dar s-a ajuns să se achite integral de la bugetul local. Se încearcă plasarea proiectelor din Lipovei și Ciarda roșie pe Programul Regional Vest 2021-2027, care permite deconturi mai mari pentru instituții de învățământ anteșcolar. Iar clădirile pentru învământ sunt doar un exemplu de bani pierduți de Timișoara.
Revenind la PNRR, tronsonul dintre Gara de Est și Ronaț Triaj al căii ferate de mare viteză a fost scos din PNRR de anul trecut, din august, pentru proiectul Ministerului Transporturilor. Rămâne de văzut ce va fi cu celelalte tronsoane, căci alte două din patru au întârzieri, de asemenea. Orașul a pierdut banii pentru sistemul inteligent de e-ticketing. În ceea ce privește invetițiile sanitare, un fals al ofertantului turc a dus la anularea ridicării noului corp al Spitalului Municipal Lugoj. Banii din PNRR pentru Institutul Regional Oncologic Timișoara s-au pierdut pentru că Ministerul Sănătății a pierdut timp.
Din PNRR mai sunt câteva luni și, teoretic, riscul de pierde și alte proiecte e mare.
