Rezultatele PISA 2025 arată o problemă mai gravă decât un simplu scor slab al elevilor români: școala nu reușește să compenseze suficient diferențele sociale dintre copii. Este concluzia rectorului Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, care cere un proiect național pentru educație pe zece ani și avertizează că sistemul nu poate fi reformat „de la un ministru la altul”.
Pirtea spune că rezultatele oferă din nou motive de îngrijorare, dar consideră că simpla identificare a vinovaților nu mai este suficientă.
„Este însă simplu să constatăm că situația este nesatisfăcătoare, să identificăm vinovați și să arătăm cu degetul. Mult mai greu este să construim soluții. Din păcate, în România suntem încă prea preocupați de prima parte și prea puțin de cea de-a doua”, afirmă Marilen Pirtea.
Rectorul UVT atrage atenția în special asupra inegalităților din educație și asupra influenței pe care situația socio-economică a familiei o are asupra performanței elevilor.
„Datele ne spun că problema nu este doar scorul mediu și rezultatul în sine, ci mai ales inegalitatea: originea socio-economică influențează performanța școlară mult mai puternic decât în majoritatea statelor OECD. Sistemul nu reușește suficient să-i ridice pe cei care pornesc cu un dezavantaj”, susține rectorul.
Pirtea cere finanțare predictibilă și politici care să supraviețuiască schimbărilor politice și guvernamentale.
„Educația are nevoie de finanțare adecvată, dar mai ales de predictibilitate bugetară, de politici asumate pe termen mediu și lung și, în mod esențial, de cadre didactice bine pregătite, bine motivate și cu un statut social relevant. Educația nu este o cheltuială pe care o ajustăm conjunctural, ci una dintre cele mai importante investiții strategice ale unui stat. Nu putem reforma școala de la un an la altul și nici de la un ministru la altul”, spune rectorul UVT.
Printre soluțiile propuse se numără finanțarea diferențiată pentru școlile și copiii vulnerabili, programe remediale începute devreme, stimulente pentru profesorii care aleg școlile unde este cel mai dificil de atras personal, reducerea abandonului și absenteismului, dar și schimbarea modului în care elevii învață.
Pirtea cere ca accentul să se mute de la memorare spre înțelegere, gândire critică și rezolvarea de probleme și avertizează că învățământul preuniversitar se confruntă cu „o criză profundă” în ceea ce privește disciplinele STEM.
Rectorul Universității de Vest admite că și universitățile au o parte importantă de responsabilitate, întrucât aici sunt formați viitorii profesori.
„Aici formăm o mare parte dintre profesorii care vor intra în școli și tot aici trebuie să construim programe specifice de formare continuă, să aducem cercetarea educațională mai aproape de clasă și să contribuim la fundamentarea politicilor publice pe date și dovezi, nu pe impresii”, afirmă Marilen Pirtea.
