Mandate limitate pentru șefii de instituții

Maximum zece ani la conducerea unor instituții-cheie ale statului. AUR a depus în Parlament un proiect de lege care limitează la două numărul mandatelor pentru șefii mai multor structuri importante, de la serviciile de informații până la Banca Națională a României, CNA sau CNCD.

 

Pentru șefii SRI, SIE, SPP, STS, Direcției Generale de Protecție Internă și Direcției Generale de Informații a Apărării, proiectul stabilește mandate de câte cinci ani și cel mult două mandate pentru aceeași persoană.

 

AUR justifică modificarea prin riscul ca menținerea acelorași oameni pentru perioade foarte lungi în funcții-cheie să ducă la acumularea unei puteri excesive și la apariția unor cercuri de influență.

 

„Menținerea aceleiași persoane, pentru perioade foarte lungi, la conducerea unei instituții poate favoriza concentrarea excesivă a puterii și formarea unor cercuri de influență”, susține senatorul AUR Nicolae Vlahu, unul dintre inițiatorii proiectului.

 

Parlamentarul argumentează că problema devine cu atât mai importantă în cazul instituțiilor care gestionează informații sensibile și au atribuții în domeniul securității naționale.

 

„Considerăm că două mandate oferă timpul necesar pentru a pune în aplicare o viziune și pentru a demonstra rezultate. După această perioadă, trebuie să existe loc și pentru alți profesioniști care pot să își asume conducerea”, afirmă Vlahu.

 

Regula ar ajunge și la BNR, CNA și CNCD

 

Proiectul merge însă dincolo de serviciile de informații. Limitarea mandatelor ar urma să se aplice și conducerii unor instituții precum Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, CNSAS și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

 

Inițiatorii încearcă să închidă și o posibilă portiță de ocolire a noilor limite. Astfel, un mandat exercitat doar parțial ar urma să fie considerat mandat întreg.

 

„Propunem inclusiv ca mandatele exercitate parțial să fie luate în calcul ca mandate întregi, fiindcă o întrerupere a mandatului nu trebuie să permită ocolirea limitei stabilite prin lege”, explică senatorul AUR.

 

În cazul funcțiilor pentru care legislația actuală nu stabilește o durată maximă, noua perioadă ar începe să fie calculată de la intrarea în vigoare a legii.

 

Miza proiectului este, așadar, mai mare decât schimbarea periodică a șefilor serviciilor secrete. Dacă va trece de Parlament, regula celor două mandate ar modifica modul în care sunt ocupate pe termen lung unele dintre cele mai influente funcții din instituțiile statului.

 

Inițiativa este deocamdată un proiect legislativ depus în Parlament, astfel că limitarea mandatelor nu este încă în vigoare și va trebui să treacă prin procedura parlamentară.