România are la dispoziție prin SAFE un împrumut de până la 16,68 miliarde de euro pentru apărare, iar deputatul PSD Mihai Fifor spune că adevărata miză nu ar trebui să fie doar cumpărarea de tehnică militară, ci ceea ce rămâne în țară după cheltuirea banilor: producție, tehnologie, know-how și industrie.
Fostul ministru al Apărării pornește de la discursul susținut de Ursula von der Leyen și avertizează că Europa își redesenează arhitectura de securitate, iar România trebuie să decidă dacă rămâne doar cumpărător sau încearcă să devină și producător.
Discursul președintei Comisiei Europene confirmă o schimbare importantă de abordare. Ursula von der Leyen a anunțat o nouă Strategie Europeană de Securitate, un protocol pentru amenințările hibride, un mecanism descris drept un „Articol 4 european”, precum și intenția de a crea un Consiliu European de Securitate. În același timp, a insistat că noile instrumente trebuie dezvoltate în cooperare și în deplină aliniere cu NATO.
Mihai Fifor consideră că mesajul nu trebuie tratat la București ca încă un discurs european bifat și uitat.
„Pentru România, cheia în care trebuie citit și înțeles discursul trebuie să fie cu totul alta decât cea a superficialității abordării de tip «just another political speech». După care să revenim liniștiți la rutina noastră dâmbovițeană. Putem și așa. Dar vom fi ratat o nouă șansă de a înțelege clar mesajul: Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă”, afirmă deputatul PSD.
Iar Fifor mută discuția direct spre cele 16,68 miliarde de euro aprobate pentru România prin instrumentul SAFE. Este vorba despre împrumuturi europene destinate investițiilor în apărare, nu despre fonduri nerambursabile. România a primit deja, în august, o primă prefinanțare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, reprezentând 15% din alocarea totală.
„Deocamdată, România are un împrumut uriaș de dus în spate prin SAFE. Împrumut. Aproape 16 miliarde de euro. Bani pentru care, în linii mari, s-au asumat contracte”, scrie Fifor.
Deputatul nu contestă necesitatea modernizării Armatei. Dimpotrivă, spune că actualul context geopolitic face înzestrarea urgentă. Întrebarea sa este însă cât din această investiție uriașă va produce efecte și în economia României.
„Ceea ce tinde însă să fie, ca de obicei, trecut în plan secund este, de fapt, fondul problemei: dezvoltarea și revitalizarea unor capacități de producție bazate pe transfer de tehnologie, know-how și inovare. Nu doar achiziții. Miza asta este, dacă România vrea să conteze în arhitectura de securitate, economică și politică”, susține Mihai Fifor.
Ideea se leagă și de una dintre temele centrale ale discursului Ursulei von der Leyen: Europa trebuie să treacă de la simpla creștere a cheltuielilor militare la construirea unor capabilități efective. Șefa Comisiei a enumerat apărarea aeriană și antirachetă, transportul strategic, realimentarea în zbor, spațiul și domeniul cibernetic și a anunțat un nou instrument european pentru astfel de capabilități strategice.
Pentru Fifor, România are astfel o dublă miză: să-și modernizeze Armata, dar și să folosească această nevoie pentru reconstruirea unor capacități industriale interne.
„Deocamdată, pare doar că suntem cei care s-au împrumutat cu o sumă uriașă la bancă, promițând o viață mai bună pe termen lung familiei născute sau încă nenăscute, chemată să trudească pentru a rambursa împrumutul. De noi depinde ce le vom lăsa celor care îl vor rambursa”, afirmă parlamentarul PSD.
Fifor vede în propunerile anunțate la Strasbourg începutul unei repoziționări mai ample a Europei, nu o arhitectură deja decisă. De altfel, Comisia a prezentat deocamdată direcțiile generale ale viitorului Consiliu European de Securitate și ale mecanismului european inspirat de Articolul 4 al NATO, urmând negocieri asupra formei lor concrete.
