Rectorul Universității Politehnice din Timișoara constată, pe bună dreptate, cum în domeniul AI mai ales, dar nu numai, inteligența artificială lasă oamenii fără locuri de muncă. El teoretizează, savant, cum oamenii și universitățile trebuie să se adapteze, dar nu spune că instituția de învățământ superior pe care o conduce ar trebui, deci, să-și reducă drastic cifrele de școlarizare, căci nu va mai fi envoie decât de oamenii extrem de inteligență în IT.
Ce nu spune Drăgan, dar o spune piața, prin vocile multor specialiști care nu sunt implicați și la nivel universitar, este că în România se angajau în special ingineri software pentru operațiuni de rutină. corporațiile căutau de puține ori genii creative și inovative în țara noastră, unde se angaja la ”kilogram” personal pentru testări și lucruri repetitive, pe care, evident, acum el face inteligența artificială. așa cum spune și Drăgan, nu se concediaza din lipsa banilor, ci pentru că a dispărut nevoia de It-iști care nu pot inova. „Cel mai recent exemplu este al companiei Block, din SUA, care a anunțat reducerea drastică a forței de muncă – peste 4.000 de angajați, aproape jumătate din personal – invocând creșterea eficienței generate de implementarea pe scară largă a inteligenței artificiale în operațiuni. Motivul nu este o criză financiară, ci exact opusul: compania merge bine, profitul brut a crescut cu 24% față de anul anterior. CEO-ul lor a spus explicit că tool-urile de inteligență artificială au schimbat fundamental ce înseamnă să construiești și să conduci o companie. Acesta nu este un semnal izolat — este o tendință în piață, iar România și universitățile care pregătesc specialiști nu își permit să o ignore”, spune Florin Drăgan.
Rectorul constată că inginerii de software, majoritatea angajaților din corproațiile timișorene adică, dar și contabilii și alte categoriid e oameni care fac muncă de birou ce implică gândirea originală prea puțin sunt șomerii viitorului apropiat. Drăgan spune că la interviurile de angajare se cere tot mai mult abilitatea de a lucra cu instrumente AI, iar unviersitățile și studenții trebuie să țină cont de asta. Indirect, Drăgan spune și că la UPT, cel puțin la Facultatea de Automatică și Calculatoare (singura, alături de Arhitectură, ce mai are examen de admitere), nu ar trebui să mai vină decât cei inteligenți, căci, ulteriro, cei lipsiți de acreativitate și IQ mare vor fi, inevitabil, niște șomeri cu diplomă. „Abilitatea de a lucra cu instrumente AI contează din ce în ce mai mult la interviuri, iar în unele companii este deja o condiție obligatorie. Cred că cel mai afectat domeniu este software engineering, dar vine puternic din urmă domeniul financiar contabil. De asemenea, «gulerele albe» adică angajații cei care fac muncă de birou, vor fi afectați. Cred că orice activitate de birou care nu presupune creativitate sau un proces cognitiv complex este în pericol să fie înlocuită”, mai spune Drăgan.
De altfel, Drăgan spune că sunt angajați care, capabili și de altceva decât procese repetitive, cer singuri companiilor să utilizeze instrumente AI. Practic, partea de testare software va fi o amintire în curând ca slujbă propriu-zisă. Ceea ce,e vident, va duce și al tot mai puțini studenți doritori să se apuce d eo meserie unde va fi nevoied e mult mai puțini oameni. Asta e ceea ce rectorul nu mai spune. „Sunt angajați care cer ei înșiși să lucreze cu instrumente AI, pentru că simt că petrec prea mult timp în aplicații și apeluri. Dacă li se oferă spațiu să inoveze, soluțiile pe care le găsesc pot transforma modul în care funcționează o companie. Pe testare, de exemplu, companiile nu mai angajează în același ritm, pentru că acest proces poate fi automatizat eficient cu ajutorul AI. Resursele eliberate astfel pot fi redirecționate spre activități cu valoare adăugată reală”, mai punctează Drăgan.
Nu în ultimul rând, Drăgan spune că omul va trebui să gândească singur și de acum încolo, dar vorbește și el despre decalajul înc are a rămas Europa, care trebuie redus. „În primul rând trebuie început cu educația, unde atât profesorii cât și elevii trebuie învățați cum să folosească etic și eficient tool-urile AI, dar în același timp să nu cădem în capcana în care AI-ul gândește în locul nostru. Cred că ar fi oportună și investiția în centre de calcul și surse de energie regenerabilă care să facă AI-ul mai accesibil companiilor românești. Încurajarea startup-urilor în zona de AI ar fi de asemenea o idee bună, având în vedere că Europa nu prea are modele AI proprii care să concureze de la egal la egal cu cele americane și chinezești”, conchide rectorul.
