Protecție mai eficientă pentru românii care muncesc în alte state ale Uniunii Europene și controale mai bine țintite atunci când apar suspiciuni de abuz. Europarlamentarul Gheorghe Falcă se află la Bratislava, într-o delegație a Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European, într-un moment în care Comisia Europeană propune întărirea atribuțiilor Autorității Europene a Muncii (ELA).
Vizita delegației are loc în 21 și 22 septembrie, la sediul ELA, și include discuții despre prioritățile instituției, rezultatele obținute și propunerea de revizuire a regulamentului acesteia. Europarlamentarii participă inclusiv la discuții privind inspecțiile de muncă.
Falcă spune că miza este una concretă pentru românii care lucrează peste hotare și amintește mărturia unei tinere românce pe care a prezentat-o recent în Parlamentul European: „Ne iau pentru că suntem angajați mai ieftini”.
„Oamenii aceștia trebuie să știe că drepturile pe care le văd scrise într-un regulament există și atunci când intră pe poarta fabricii, pe șantier, în hotel sau în restaurant”, afirmă europarlamentarul.
Comisia Europeană a propus pe 15 septembrie consolidarea ELA. Printre modificările avute în vedere se numără accesul la mai multe date pentru analiza riscurilor, astfel încât autoritățile naționale să poată direcționa mai bine controalele, cooperarea transfrontalieră mai strânsă și proceduri mai simple de mediere între state. Propunerea trebuie însă adoptată de Parlamentul European și Consiliu înainte ca noile atribuții să intre în vigoare.
„Pentru românii care muncesc în Europa, o Autoritate europeană pentru muncă mai puternică trebuie să fie ceva pe care se pot baza. Când drepturile lor sunt încălcate, Europa are instrumentele cu care să îi apere”, susține Falcă.
La conducerea ELA se află din decembrie 2020 românul Cosmin Boiangiu, diplomat de carieră și fost reprezentant permanent adjunct al României la UE. Informația este confirmată de Autoritatea Europeană a Muncii.
Pentru milioanele de europeni care muncesc în alt stat membru, discuția de la Bratislava ar trebui să se traducă, în final, în ceva mult mai puțin birocratic: cât de repede ajunge protecția europeană de pe hârtie la angajatul care constată că salariul, programul sau celelalte drepturi nu îi sunt respectate.
