România a mai învins o problemă. Din păcate, problema nu știe încă. După ce s-a spart stânca, s-au scufundat barje încărcate cu piatră și autoritățile au anunțat triumfător centimetrii câștigați la Cernavodă, Dunărea a decis să nu respecte strategia. A apărut un „dâmb”.
Nu un munte. Un dâmb. Iar dâmbul, spre deosebire de toate comitetele, ministerele și strategiile puse la masă, a avut o idee proprie despre unde trebuie să curgă apa.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că estimările optimiste de duminică nu mai sunt valabile, deoarece în albia Dunării s-a format un prag care a schimbat distribuția debitului. „S-a creat un dâmb care a reorientat debitul de apă”, a explicat Diana Buzoianu, potrivit Digi24.
Și uite așa, după ditamai operațiunea inginerească, cu stâncă dislocată, piatră, barje și instituții mobilizate, România a fost pusă la respect de… un dâmb.
Operațiunea „Patru centimetri”
Cu numai două zile înainte, atmosfera era cu totul alta. Patru barje încărcate cu piatră au fost folosite pentru realizarea unor praguri artificiale menite să redistribuie apa către zona necesară funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă. Autoritățile anunțau apoi că nivelul apei la aspirația pompelor crescuse cu patru centimetri, deși prognoza indica o scădere de patru centimetri. Efectul față de scenariul prognozat era prezentat drept un câștig de opt centimetri și exista speranța că Unitatea 2 va putea continua să funcționeze cel puțin nouă zile.
Patru centimetri reali. Opt centimetri față de prognoză. Nouă zile câștigate. Patru barje scufundate. România energetică părea salvată cu rigla. Numai că Dunărea n-a citit comunicatul.
A curs unde a vrut ea, a apărut pragul buclucaș, iar optimismul de duminică s-a transformat rapid în vești proaste. Nivelul apei a continuat să scadă, iar funcționarea Unității 2 a ajuns din nou în pericol.
Ponta: „S-a dus Miruță și a crescut nivelul Dunării cu 4 centimetri”
Victor Ponta n-a ratat ocazia. Fostul premier a ironizat operațiunea de pe Dunăre și rezultatele prezentate inițial de autorități. „S-a dus Miruță și a crescut nivelul Dunării cu 4 centimetri”, a spus Ponta.
Practic, dacă mai aveam câțiva miniștri disponibili și îi așezam strategic de-a lungul fluviului, poate ajungeam cu apa până la Viena.
Ponta a ridicat și problema reacției organizațiilor de mediu față de intervențiile realizate în albia Dunării:
„Ăștia cu ONG-urile care nu ne lasă să facem un baraj, ei au zis ceva că e ok să băgăm barje în Dunăre? N-au mai sărit apele, peștele, pelicanul și așa mai departe”, a afirmat fostul premier.
Dincolo de ironie, operațiunea a fost una reală și neobișnuită: barjele încărcate cu piatră au fost scufundate controlat pentru a forma praguri artificiale și a redistribui debitul Dunării către zona Cernavodă.
Stânca s-a dus, barjele s-au dus, dâmbul a rămas. Și aici ajungem la frumusețea administrației românești.
Mai întâi avem o problemă. Apoi avem o soluție. După aceea avem o conferință despre soluție. Urmează un comunicat despre succesul soluției. Apoi apare problema soluției. Iar la final aflăm că de vină este geografia.
S-a dislocat stânca Pârjoaia. S-au scufundat barjele. S-au numărat centimetrii. S-au făcut estimări optimiste. Iar acum am aflat că există un dâmb care reorientează apa.
Probabil următoarea etapă este constituirea Comitetului Interministerial pentru Dialog cu Dâmbul.
Cu grup de lucru, evident. Și termen de implementare după ce vine ploaia.
NOTĂ: Acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare. Declarațiile atribuite oficialilor sunt prezentate ca declarații, iar pasajele ironice reprezintă comentariu satiric.
