Uciderea lui Mario Berinde la planul unui amic de 13 ani la Cenei a șocat o țară întreagă. Multă lume spune că ar trebui coborât pragul răspunderii penale, dar Organizația Salvați Copiii România spune că acest lucru va genera doar un efect de bumerang.
Experții spun că se va deschide un cerc vicios al delincvenței. ”Organizația Salvați Copiii România atrage atenția că reducerea vârstei răspunderii penale nu este o soluție care să corecteze cauzele care duc la astfel de evenimente tragice, cum este acela din județul Timiș. Experții organizației argumentează că o astfel de măsură poate deschide un cerc vicios al delincvenței, mai ales în contextul în care sistemul românesc de protecție și reabilitare a minorilor care au comis fapte penale este marcat de lipsuri, România dispunând în prezent de infrastructură minimă pentru gestionarea acestor cazuri. În contextul dezbaterii privind coborârea vârstei răspunderii penale de la 14 la 13 ani, Salvați Copiii România reafirmă că un răspuns eficient trebuie să pornească de la prevenție, sprijin și intervenție timpurie, nu de la represiune. Această poziție vizează aspecte esențiale ce trebuie considerate nainte de orice schimbare legislativă: pe de o parte, copiii care pot deveni victime ale violenței și care au dreptul la protecție reală, nu doar la reacții de moment; pe de altă parte, copiii care comit fapte penale și care au nevoie de intervenții specializate, menite să corecteze traiectorii de viață, nu să le fractureze definitiv”, se arată într-un comunicat semnat de George Roman, Director Advocacy în cadrul Salvați Copiii.
Roman dă mai multe exemple din alte state unde scăderea a dus la consecințe negative. În Danemarca, pragul scăzut de la 15 la 14 ani a fost revizuit după 20 de luni. În Australia, la nivel teritorial se ridică pragul de la 10 la 14 ani. Suedia a luat în discuție un prag de 13 ani, față de 15, cu reacții negative în societate. De asemenea, Anglia și Țara Galilor sunt privite ca țări unde coborârea pragului de la 13 la 10 ani după o crimă din 1993 a dus la exagerbarea violenței. Norvegia, care încearcă să reducă din caracterul punitiv al detenției în general este dată ca exemplu de succes. ”Sistemul penal exercită multiple presiuni asupra dezvoltării unui copil. În contextul familiilor dezavantajate, stigmatizarea minorilor cu antecedente penale este urmată imediat de marginalizarea socială. În acest sens, experții subliniază că eticheta de „infractor” de la o vârstă fragedă generează un cerc vicios al delincvenței prin faptul că, împinși din ce în ce mai adânc în sistemul de justiție, copiii își vor asuma această identitate”, se arată în comunicat. De asemenea, se menționează și recomandările ONU și UNICEF de a crește chiar și pragul e 14 ani.
Argumentul-cheie e că un minor ce ajunge la centre de detenție va fi stigmatizat și imposibild e reintergat social. ”Internarea într-un centru de detenție are consecințe dezastruoase asupra evoluției școlare și psiho-sociale. Se știe că tinerii obligați la detenție educațională au o probabilitate mult mai mică de a-și continua studiile și de a obține calificări, pierzând oportunități importante de integrare în câmpul muncii. Un raport recent relevă că încarcerarea adolescenților le dăunează grav sănătății fizice şi mintale, cărora le conferă traume suplimentare şi expunerea la medii abuzive. În plus, copiii supuşi detenţiei resimt intens separarea de familie și comunitate, ceea ce poate agrava tulburările emoționale deja existente. Practic, experiențele negative din închisoare sau centru educativ nu corectează comportamentul, ci înrăutățesc starea psihologică a copilului şi sporesc riscul de violență viitoare. Pe scurt, închisoarea nu este un spațiu de reabilitare pentru copii. Aducerea unui copil de către sistemul penal nu reduce recidiva, ci îl împinge pe un drum tot mai închis, în care faptele comise la vârste mici vor fi repetate în perioada adultă. Studiile care compară traseele de viață arată că tinerii supuși detenției devin adesea adulți cu probleme multiple (sănătate mintală precară, abuz de substanțe, dificultăți de inserție profesională), în timp ce alternativele educative îi pregătesc pentru reintegrare”, se mai arată în comunicat.
Al argument e că personalul de tip psihologi sau asistenți sociali e prea redus în România. Țara noastră are patru centre pentru infractori minori între 14-18 ani. Două sunt centre educative, cel de la Buziaș și Târgu Ocna, unde ajung cazurile mai puțin grave. Alte două sunt centre de detenție, la Craiova și Brăila.
