Duminică s-a sărbătorit Ziua Timișoarei, iar Dominic Fritz a repetat aceleași idei în discursul de la paradă și în cel de la ședința festivă. Edilul a comparat situația de acum cu cea post-belică din 1919, când trupele românești au intrat în oraș pentru prima dată.
Fritz a făcut o radiografie a prețurilor în discursul său, și a vorbit despre faptul că inflația galopase în Timișoara Primului Război Mondial, când Banatul a luptat de parte învinșilor din Puterile Centrale. El a pomenit și despre cei 12.000 de bărbați timișoreni luați pe front. O comparație destul de nepotrivită, într-un context în care România se bucură de pace. Dar conspiraționiștii se tem de război. Și într-un context al unor măsuri economice extrem de criticate de experți luate de Ilie Bolojan, cu care USR și-a făcut campanie electorală de parcă ar fi fost din același partid. Sau poate, Fritz voia să ne spună ce inflației vom avea înainte de 3 Augusut 2026, dacă executivul va continua în acest ritm de măsuri de genocid economic și împovărare a amărâților.
Altfel, dacă în trecut ședința festivă era prezidată de fostul revoluționar Lucian Căldăraru, cum liberalul nu mai e consilier local, s-a ales ca președinte de ședință totla neinspirat social-democrata Andra Lăpădatu, o consilieră locală care la Revoluție era un copilaș și are nu are nicio activitate administrativă notabilă. În plus, a avut un discurs anost, plină de ”ă”-uri. La ceremonie s-au acordat cinci noi titluri de cetățeni de onoare, după ce Fritz a spus ”poezia” despre inflația din 1919, dar la care spiritul Timișoarei a rezistat (posibilă aluzie nerostită la faptul că România avea rege de origine străină, chiar germană!).
După ce rectorul UPT Florin Drăgan a rostit un scurt laudatio, academicianul Ion Boldea a avut cel mai efervescent discurs, în care nu s-a ferit că pomenească și de pericolele inteligenței artificiale. A urmat Alin Petrache pentru rugbystul Eugen Căpățână, o invitație nepotrivită, în contxtul în care fanii SCM nu îl agreează pe președintele FRR. După scurtul discurs al campionului Căpățînă, asistența a fost plictisită minute în șir de jurnalista Melania Cincea, care nu a înțeles ce înseamnă un duscurs de laudatio și a înșirat efectiv toată viața scriitorilor Florian Mihalcea și Viorel Marineasa, într-un discurs fără suflet, citit de pe hârtie.
Cei doi nu au avut cum să depășească timpul consumat de Cincea, dar s-au referit, ambii, la riscul ca societatea să cadă spre extrema dreaptă. Ultima, dar nu cea din urmă, a fost Sora Savia. Herbert Grun, directorul Caritas, a citit mesjaul de laudatio, iar călugărița de origine slovacă a ținut un scurt discurs tipic cuiva în straie monahale, despre speranțe, pace și bunătate. Ulterior, Dominic Fritz i-a chemat pe scenă pe elevii de la 10 de la examenele naționale:Toma Brihăcescu, la Bacalaureat, și Ștefan Robert Szabo, la Evaluarea Națională. A urmat echipa CSH de Robotică de la Colegiul Național Pedagogic ”Carmen Sylva”, cu multe premii internaționale.
Mai subliniem că, în timp ce un fost dascală prin mâinile căruia au trecut generații de jurnaliști devenea cetățean de onoare, presa era ostracizată de un personaj frustrat din sală. Dacă în 1990, Viorel Marineasa scria lz Ziarul Timișoare, care se vindea direct din camioane în toată țara, în 2025, un doamnă cu un evantai cât Casa Poporului, care nu ar fi trebuit să stea pe locurile presei, s-a găsit să facă observașie că jurnaliștii deranjează pentru că tastează pe laptop. Pentru că, într-adevăr, nu toate lucrurile au rămas ca în 1990, nici măcar spiritul orașului!
