În baza unui regulament adoptat mai devreme în acest an, Primăria Municipiului Timișoara vrea să obțină sume foarte mari din dreptul de sueprficie, dar și retroactiv, pentru folosința unor terenuri ale orașului. Sunt vizați proprietarii fostelor fabrici comuniste, care au luat locațiile industriale fără a cumpăra și terenul, în baza legilor privatizării din anii 1990.
Dreptul de superficie nu se aplică și clădirilor rezidențiale. Primăria a identificat 200 de situații de terenuri cu clădiri ce au alte destinații, pentru care vrea să obțină banii. Momentan, s-au trimis notificări de încheiere de contracte pentru șase astfel de locații din Timișoara. Însumate, ele au 23.3000 de mp. Conform contractelor, primăria ar încasa în jur a 465.000 de euro pe an. Ieri și azi au pornit contractele, trimise prin poștă, cu confirmare de primire, iar proprietarii au termen legal de 30 de zile pentru a le semna. În cinci din aceste cazuri, s-a dispus și plata retroactivă a dreptului de folosință pe ultimii trei ani, iar cuantumul de achitat ar fi, potrivit municipalității, de 1,2 milioane de euro. Legal, retroactiv se pot cere bani doar pe 3 ani.
Cel mai mare teren pentru care municipalitatea a transmis notificare are o suprafață de aproape 12.000 mp, cu o valoare estimată a dreptului de superficie de 218.400 euro pe an. Cel mai mic teren are o suprafață de aproape 1.300 mp și o valoare estimată de 19.200 euro pe an. Primăria Timișoara spune că a ajuns la aceste sume în baza rapoartelor de evaluare realizate de Appraisal & Valuation SA, o firmă externă, specializată în evaluarea proprietăților. Legal, dreptul de superficie se constituie la cererea persoanelor fizice sau juridice ce dețin clădiri pe terenul statului, dar și la inițiativa primăriei. Dacă proprietarii vor refuza să semneze contractele, primăria se va adresa instanței.
Două dintre terenrui sunt pe Calea Dorobanților, unul pe splaiul Tudor Vladimirescu, un teren pe mal pe Bulevardul Corneliu Coposu, unul pe strada Albinelor din Lipovei și altul pe Bulevardul Republicii. Doar pentru cinci dintre ele se cer dreptul de folosință, deoarece pentru unul a existat un contract de asociere prin participațiune din 2016 și se plăteau bani, dar la o valoare mai mică decât dreptul de superficie. Este vorba de terenul de pe Bulevardul Republicii.
