Sâmbăta aceasta, noul proprietar, Universitatea Politehnica din Timișoara, a redeschis, simbolic, Casa Muhle, încă nerefăcută după distrugerile atroce la care a fost supusă. Prilej pentru o lansare de carte, dar și o expoziție.
Casa fostului florar al orașului, de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, a fost distrusă de o fmailie de romi care ajuns să o dețină după ce casa fusese luată de un fost șef din zona serviciilor de informații. Instanța i-a obligat să o refacă, dar ceea cea ieșit nu e deloc aproape de vreo stare inițială decentă. Universitatea Politehnica vrea să conlucreze cu Alianța Timișoara Universitară pentru a reda casa orașului. Dorința e ca imobilul, plasat central în curte, să fie din nou înconjurat de roze. Un arc, simbolic, peste timp, căci Wilhelm Muhle a donat terenul pentru ridicarea Universității Politehnice din Timișoara. Acum, universitatea recuperează ceea ce urmașii au pierdut, după ce au plecat din România.
Casa va fi renovată, iar anul acesta se va lucra la documentație. „Intenția noastră este să finalizăm proiectul până la sfârșitul anului. Demisolul va găzdui un spațiu expozițional dedicat istoriei Casei Mühle și familiei Mühle, alături de o serie de ateliere destinate liceenilor și studenților celor patru universități membre ATU, încurajând activități educaționale, interdisciplinare și de cercetare aplicată. Parterul va avea funcțiuni deschise publicului și va deveni un spațiu destinat interacțiunilor dintre comunitate și mediul universitar, facilitând întâlniri, dezbateri, activități culturale și inițiative colaborative dezvoltate în cadrul ATU. Mansarda va fi amenajată ca un spațiu de coworking dedicat studenților, proiectelor colaborative și evenimentelor organizate de ATU”, a declarat arhitectul Bogdan Demetrescu, cel care se va ocupa de proiect.
Va exista o colaborare instituțională pentru casă. „Ne bucurăm că am putut deschide Casa Mühle către comunitate, pentru a prezenta viziunea și planurile pe care le construim pentru acest spațiu. Nu vorbim doar despre un proiect al Universității Politehnica Timișoara, ci despre un demers realizat împreună cu Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și celelalte universități membre ale Alianței Timișoara Universitară. Ne dorim ca întreaga comunitate să înțeleagă direcția în care gândim acest proiect pentru Timișoara: un loc deschis elevilor, studenților și publicului larg, care să găzduiască ateliere, un muzeu dedicat Casei Mühle, precum și spații pentru activități studențești ale tuturor celor patru universități din oraș. Casa Mühle trebuie să devină un spațiu viu, accesibil și relevant pentru comunitate. Este, înainte de toate, un obiectiv al Timișoarei”, a declarat rectorul Florin Drăgan.
Universitatea de Științele Vieții ”Regele Mihai I” al Timișoara se implică activ pentru refacerea colecției de trandafiri, astfel încât, în viitorul nu foarte îndepărtat, ei să fie plantați din nou în jurul casei. „Am răspuns de la început invitației de a ne alătura proiectului. Este un proiect important, un proiect de suflet și doar împreună vom reuși să redăm comunității patrimoniul natural pe care Timișoara îl are și pe care îl merită. Ne-am implicat în proiectul de refacere a colecției Mühle, a colecției de trandafiri. Încercăm să identificăm și să recuperăm soiurile pe care Mühle le-a creat și le-a integrat în parcurile din Timișoara”, a precizat prorectorul Dorin Camen.
Dominic Fritz dorea ca Primăria Municipiului Timișoara să ia casa, dar UPT i-a luat-o înainte. „Este o zi cu o încărcătură simbolică foarte mare pentru Timișoara. Astăzi, cu ajutorul Universității Politehnica Timișoara, redeschidem Casa Mühle și cred că este o zi în care nu putem să nu ne amintim despre rana pe care povestea acestei vile a lăsat-o în comunitatea locală, o rană care, începând de astăzi, se va vindeca și din care va crește ceva nou, frumos și cu impact”, a spus edilul.
Alexandru Iovescu a precizat un aspect-cheie, că prin astfel de demersuri ale unviersităților, clădirile nu mai ajung la romi care să le distrugă. ”Mă bucur că lucrurile se schimbă la nivelul societății, în Timișoara și în județ, că avem un parteneriat real între administrația locală și universități și că nu lăsăm acest patrimoniu cultural pradă speculanților imobiliari sau distrugerii”, a precizat vicepreședintele CJT. Arhitectul Corneliu Vaida a salutat salvarea casei, pentru care a militat ani de zile. ”Este una dintre cele mai fericite zile din ultimii ani. Este un vis împlinit”, a punctat el.
Sâmbătă, la casă s-a lansat cartea „Strategia. Organizații și comunități
inteligente”, de Călin hințea, despre strategii de dezvoltare urbană. Casa a primit și expoziția ”Living Lab” (Laboratorul viu), la care s-a folosit lemn și de la cei zece stejari tăiați acum zece ani din Parcul Copiilor, care fuseseră plantați la indicația lui Muhle. au cotnribuit la ea: arhitect. Bogdan Demetrescu, peisagist Alexandru Ciobotă, peisagist Raluca Rusu- Moșnoi, sculptor Dan Vișovan, arhitect Andrei Chindriș, artist-florist Alina Nagy-Ghinea,
artist-florist Diana Petri, peisagist Alina Floca și arhitecta Alexandrina Ciortuz.
