Cancerul pulmonar ucide anual foarte mulți români, iar problema e foarte prezentă și în vestul țării. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” a realizat un studiu despre teribila maladie, în care a cuprins cazurile din peste ultimul deceniu, iar concluziile nu sunt încurajatoare.
Studiul a cuprins 4206 de pacienți, care au fost măcar consultați o dată la spitalul de la Pădurea Verde în ultimii 12 ani, în contextul în care primii doi ani de pandemie au fost tratați cumva separat, pentru că incidența covid-19 a determinat alte priorități la unitatea sanitară. Studiul a fost realizat în colaborare cu Universitatea Politehnica din Timișoara și a folosit și inteligența artificială. Rezultatele au fost publicate în revista internațională ”Cancer”. Este deosebit de important pentru că anual, 12.000 de cazuri noi de cancer pulmonar sunt depistate în România. Este cancerul cu cea mai mare mortalitate din țara noaatră, și doar bolile cardiovasculare produc mai multe victime an de an. Inteligența artificială a folosit metode de învățare nesupravegheată, așa-zisul ”self trained” AI, care învață singur pe parcurs. Studiile au arătat că BPOC are un impact între 44-80% pentru incidența cancerului, astmul, de 15%, emfizemul, de 42%, iar bronșectaziile, de 18-31%. s-a ținut cont și de expunerea la poluare, dar la factorul refetiro la fumat în analzia făcută.
Cifrele sunt îngrijorătoare: cancerul pulmonar apare tot mai des. ”Studiul se întinde pe o perioadă îndelungată, de 12 ani, dar, din analiza datelor, am constatat că în ultimii 5 ani a existat o creștere dramatică, de 80%, a numărului de pacienți diagnosticați cu o boală oncologică. Analiza noastră arată că această creștere reflectă modificări epidemiologice reale, care depășesc simplele influențe ale perturbărilor din sistemul sanitar. Aceasta este susținută atât de îmbătrânirea populației în regiune, cât mai ales de îmbunătățirea capacităților de diagnostic. Am reușit să înființăm un HUB imagistic ultraperformant la Spitalul Victor Babeș care cuprinde: două CT, două RMN-uri, dintre care unul de 3 Tesla, care ne ajută extrem de mult în diagnosticarea imagistică a bolilor oncologice. Dacă vorbim în cifre absolute, avem 5145 de internări cu diagnosticul de neoplasm pulmonar primar, în perioada 2013‑2024, și 4206 pacienți unici care au fost tratați în cadrul spitalului. În plus, vorbim de aproape o dublare a cazurilor în ultimii doi ani, mă refer la 2022‑2024, când am înregistrat 624 de cazuri/an, față de perioada 2013‑2020, când au fost diagnosticate 345/an. Iar pentru 2025 cifra este în creștere. Proiecția pentru acest an este de 700 de cazuri noi. Trebuie spus că din studiu a fost eliminată perioada de pandemie, de doi ani, când spitalul a tratat îndeosebi pacienți cu Covid 19”, spune directorul spitalului Cristian Oancea.
Potrivit medicului, numărul de cazuri va crește și mai mult în viitor! ”Din păcate, nu am atins încă vârful, pentru că vorbim de expuneri la diverși factori, fumat, azbest, și așa mai departe, din anii 1990‑2000. Ne așteptăm ca numărul cancerelor pulmonare să crească în continuare, într-un procent ridicat, până în 2035. Pentru a lupta împotriva acestui flagel, pe lângă politicile publice, ar fi necesară luarea mai multor măsuri, printre care standardizarea și uniformizarea digitală a raportării patologiei, crearea unei baze de date oncologice digitale, implementarea unui sistem de arhivare digitală a imaginilor patologice, folosirea pe scară largă a telemedicinei, înființarea unor centre satelit în zonele cu densitate înaltă pentru servicii de bază cu componentă multidisciplinară, dar și dezvoltarea unei baze de date oncologice la nivel județean. Vreau să le mulțumesc specialiștilor de la Universitatea Politehnică Timișoara care, plecând de la datele noastre, folosind inteligența artificială, ne-au ajutat să realizăm acest studiu”, mai spune Cristian Oancea, care este medic primar pneumolog.
Conform studiului, aparent, cel mai mult se fumează la sat. ”Analiza computerizată a procesat simultan 761 de caracteristici clinice, patologice și geografice ale pacienților – de la datele de bază (vârstă, sex) până la profilul genetic al tumorilor. Algoritmul a identificat singur pattern-uri în această cantitate uriașă de date, nu am influențat analiza prin presupunerile cercetătorilor, revelând cinci grupuri distincte de pacienți cu nevoi terapeutice diferite. Validarea prin metode statistice multiple a confirmat că aceste grupuri nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă diferențe reale în depistarea și evoluția bolii. Geocodificarea pacienților a permis analiza distribuției spațiale a bolii, clasificând reședința la momentul internării în patru categorii: centrul metropolitan Timișoara, zonele suburbane, zonele rurale din județul Timiș și cazurile din afara județului. Această abordare a dat detalii interesante, cum ar fi concentrarea fumătorilor extremi în zonele rurale”, spune Versavia Ancușa, de la Universitatea Politehnică Timișoara.
În medie, peste 37% dintre pacienții veniți la Spitalul ”Victor Babeș” sunt din afara județului Timiș.
