Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Bruxelles-ul va analiza legea privind integritatea adoptată de Parlamentul României în momentul în care autoritățile de la București vor depune oficial ultima cerere de plată din PNRR. În joc sunt 770 de milioane de euro.
Răspunsul vine după ce liderii grupurilor PPE și Renew Europe din Parlamentul European i-au cerut Comisiei să intervină în cazul legii care a dus la pierderea mandatului de primar al Timișoarei de către Dominic Fritz.
Ursula von der Leyen precizează că reforma legislativă face parte din jalonul 431, inclus în cea de-a șasea și ultima cerere de plată a României din PNRR, care urmează să fie depusă în luna septembrie.
Comisia Europeană nu spune că banii sunt deja blocați, însă avertizează că modul în care legea respectă legislația europeană va conta în evaluarea cererii de plată.
„În cazul în care Comisia ar ajunge la concluzia că articolul X din proiectul de lege implică o încălcare relevantă a legislației UE aplicabile, Comisia ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare în ceea ce privește cererea de plată”, se arată în răspunsul transmis de Ursula von der Leyen.
Șefa Comisiei Europene subliniază că România are responsabilitatea de a se asigura că reformele finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență respectă atât legislația națională, cât și dreptul Uniunii Europene.
Totodată, Bruxelles-ul își rezervă dreptul de a utiliza inclusiv procedura de infringement dacă identifică încălcări ale legislației europene.
Miza: ultima tranșă din PNRR
PPE și Renew Europe au reclamat ceea ce au numit un risc pentru statul de drept și au solicitat condiționarea fondurilor europene de respectarea legislației UE.
În cazul României, disputa este legată de modificarea legislației în domeniul integrității și de prevederea care a avut consecințe directe asupra mandatului lui Dominic Fritz.
Comisia Europeană va putea face însă evaluarea oficială abia după ce România depune cererea de plată și documentele justificative.
Astfel, cei 770 de milioane de euro nu sunt declarați în acest moment pierduți, însă accesarea lor poate fi afectată dacă Bruxelles-ul constată că reforma nu îndeplinește condițiile asumate prin PNRR sau încalcă dreptul Uniunii Europene.
România urmează să depună în septembrie ultima cerere de plată din PNRR.
