Europa se confruntă cu un fenomen care nu mai poate fi ignorat: copiii și adolescenții sunt astăzi mai puțin puternici, mai puțin flexibili și au o condiție fizică mai slabă decât generațiile anterioare. Concluzia aparține unui amplu studiu realizat de cercetătorii Universității din Zaragoza și publicat în prestigioasa revistă Sports Medicine – Open, rezultatele fiind prezentate și de Euronews.
Analiza este una dintre cele mai ample realizate până în prezent în Europa.
Cercetătorii au evaluat date provenite de la 417.362 de copii și adolescenți cu vârste între 6 și 16 ani, din 20 de state europene, pe o perioadă de aproape șase decenii, între 1965 și 2023.
Rezultatele indică o deteriorare constantă a principalilor indicatori ai condiției fizice. Forța membrelor superioare este în declin încă din anii 1970, în timp ce forța membrelor inferioare, măsurată prin teste de săritură, a început să scadă după anii 1980. Cea mai severă degradare este însă înregistrată la capitolul flexibilitate, unde cercetătorii au observat o scădere continuă, accelerată după anul 2000. În paralel, procentul de grăsime corporală este în creștere, iar specialiștii avertizează că această evoluție este adesea mascată atunci când evaluarea se bazează exclusiv pe indicele de masă corporală (IMC).
Singurul indicator care oferă un semnal ușor pozitiv este rezistența cardiorespiratorie. După decenii de scădere, datele din perioada 2015–2023 sugerează o posibilă stabilizare. Totuși, nivelurile actuale rămân inferioare celor înregistrate în deceniile precedente, ceea ce înseamnă că problema este departe de a fi rezolvată.
Specialiștii atrag atenția că aceste cifre nu reprezintă doar o fotografie a stilului de viață actual, ci și un indicator al sănătății viitoare. O condiție fizică redusă în copilărie este asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, diabet, obezitate și mortalitate prematură la vârsta adultă.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă copiilor și adolescenților minimum 60 de minute de activitate fizică moderată sau intensă în fiecare zi, precum și exerciții pentru dezvoltarea musculaturii și a sistemului osos de cel puțin trei ori pe săptămână. Cu toate acestea, peste 75% dintre adolescenții europeni nu ating acest nivel minim de activitate fizică, potrivit datelor citate de cercetători.
Autorii studiului avertizează că Europa ratează o oportunitate esențială de a investi în sănătatea generațiilor viitoare și solicită politici publice mai ferme pentru stimularea mișcării în școli și în comunități.
Dincolo de statistică, concluzia este una simplă: generațiile tinere petrec tot mai mult timp în fața ecranelor și tot mai puțin timp în mișcare. Dacă această tendință va continua, costurile nu vor fi suportate doar de sistemele de sănătate, ci de întreaga societate. Investiția în educație fizică, sport și un stil de viață activ nu mai este doar o recomandare, ci o necesitate demonstrată de datele științifice.
