Fostul director al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie, Cristian Oancea, pare că nu poate să trăiască fără atenție mediatică, după ce a fost schimbat din funcție. Medicul a trimis în nume personal un comunicat de presă despre Ziua Mondială a Astmului, în care se semnează ca medic, dar, curios, folosește sigla Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” și greșește numele spitalului pe care l-a condus!
Reamintim, Cristian Oancea a fost în centrul unui mare scandal în pandemie. Directorul luase decizia ca spitalul să colaboreze cu un PR extern, care este și jurnalist, pentru promovarea unor comunicate de presă despre ce se întâmplă la ”Victor Babeș”, cu plata prin asociația prin care se strângeau fonduri pentru spital. Adică acolo unde oamenii donau bani, teoretic, pentru bolnavii de covid-19. Practic, de acolo se plăteau sume enorme pentru PR. În timpul lui Cristian Oancea s-au făcut și investiții importante în spital, însă administrația Fritz a fost deranjată că directorul unității nsaniater ce ține de primărie făcea des drumuri la Ministerul Sănătății. Oancea dorea să transforme spitalul în Institut de Pneumologie, pe modelul ”Marius Nasta” din București, ceea ce ar fi presupus ca spitalul să nu mai țină de primărie, ci doar de minister.
Acest lucru, admis de primarul Dominic Fritz, dar și, conform mai multor surse, neîncrederea în realizarea de achiziții. În ultimele zile de mandat ale lui Oancea, DNA a făcut percheziții la spital, lucru comunicat de unitatea sanitară, despre care parchetul nu a transmis, cel puțin până acum, nimic. Probabil pentru că resimte faptul că nu mai primește atenția mediatică de când era director, medicul și cadrul universitar Cristian Oancea (prorector) a trimis un comunicat de presă cu sigla UMFT. Doar că nu vorbește despre universitate, ci despre faptul că Spitalul de Boli Infecțioase, pe care îl și rebotează, de la sine putere, ”în Spitalul de Boli Pulmonare și Pneumoftiziologie «Dr. Victor Babeș«”, fără să fie clar de ce, mai ales că la spital se tratează și boli rpecum hepatita, care nu au legătură cu pneumologie, deci inducerea în eroare e chiar gravă.
Alfel, despre astm, Cristian Oancea ne informează că 1 milion de români, adică 6% din populație, are astm bronșic, și majoritatea bolnavilro au sub 45 de ani. Se înregistrează anual 200.000 de cazuri de exacerbări ale afecțiunii. Spitalul ”Victor Babeș” a avut în ultimul an 500 de astfel de cazuri. „Wheezing-ul, acea respirație șuierătoare, dispneea – lipsa aerului, tusea și constricția toracică sunt cele mai frecvente simptome ale bolnavului cu astm. În cazul unei exacerbări se produce o îngustare a căilor aeriene din plămâni, ceea ce reduce capacitatea organismului de a inspira oxigen. Se intensifică tusea, mai ales noaptea, crește senzația de lipsă de aer și apare o presiune în piept. Astmul afectează calitatea vieții pentru că vorbim de internări în spital, de concedii medicale, de imposibilitatea desfășurării unei activități. Iar astmul nu se vindecă, dar poate fi controlat. De aceea, nu întâmplător, tema din acest an a Zilei Mondiale a Astmului subliniază necesitatea ca fiecare persoană cu astm bronșic să aibă acces la medicația inhalatorie antiinflamatorie, la corticoterapie”, spune Cristian Oancea, medic primar pneumolog.
Organizația Global Initiative for Asthma a ales ca temă eliminarea discrepanțelor dintre tratamentul ideal și cel real. Idee de bază e să nus e mai folosească doar inhalatoarele de criză, ci a unei terapi combinate, cu un singur inhalator ce conține atât antiinflamator, cât și bronhodilatator. Oancea, care folosea banii donați pentru PR, vorbește despe economii. „În astm, nu tratamentul este costisitor, ci lipsa lui. Fiecare exacerbare prevenită înseamnă nu doar un pacient care se simte mai bine, ci și un sistem medical mai sustenabil, pentru că aceste exacerbări cresc costurile de tratament cu aproximativ 25%, independent de gradul de severitate. Prevenirea unei internări acoperă costul tratamentului inhalator pentru mai mulți ani. Tratamentul anual al corticoterapiei inhalatorii poate să fie între 1.500 – 2.500 lei, pe când o internare moderată costă echivalentul a 1–2 ani de tratament, una severă 3–5 ani, iar o internare în ATI poate ajunge până la echivalentul a 10 ani de tratament”, spune medicul pneumolog.
Desigur, el bate șaua să priceapă iapă că înainte să-și piardă mandatul, în Timiș s-a realizat un registru al pacienților cu astm. ”De aceea, este necesar să luăm măsuri din timp, prin elaborarea unor programe naționale de depistare timpurie a astmului. În Timiș avem, de exemplu, de aproape jumătate de an, un registru al pacienților cu forme severe de astm. Acesta ar trebui extins la nivel național, pentru că, deocamdată, vorbim de un număr relativ mic de cazuri comparativ cu alte țări europene, nu pentru că boala este mai rară, ci pentru că, din păcate, este subdiagnosticată”, mai conchide Cristian Oancea.
