Copacii înfloresc și Banatul arată superb. însă polenul plantelor ce renasc după iarna poate da de furcă alergicilor. Medicii ne învață cum să nu confudăm o alergie cu o răceala și atrag atenția că netratate, și aceste probleme se pot agrava de-a lungul vieții.
Alergiile apar doar după expunerea la alergeni, căci ele nu există din senin. Dar copiii fac alergii la vârste din ce în ce mai mici, potrivit mai multor studii. „Alergiile, nu numai cele sezoniere, apar prin expunerea repetată la alergeni. Nu ne naștem alergici, ci ne naștem cu o predispoziție genetică de a dezvolta o anumită alergie. Dar, pentru ca această predispoziție să se transforme într-o alergie, trebuie obligatoriu să vină în contact cu factori de mediu favorizanți, iar unul dintre principalii factori este expunerea repetată la alergeni”, spune Luminița Cernescu, medic specialist în Alergoloogie și Imunologie clinică de la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara.
Iată principalele simptome ale alergiilor la polen: rinoree apoasă (secreție nazală clară), strănut repetat în salve, nas înfundat, mâncărime la nivelul nasului, ochilor sau gâtului, lăcrimare intensă și roșeață la nivelul ochilor, uneori dublată de umflarea pleoapelor. „Tabloul unei alergii nu este însoțit niciodată de simptomele generale de răceală – febră, stare generală alterată, dureri specifice de gât, dureri articulare sau musculare. În alergie, acestea nu apar”, explică doctorița.
Deși adesea ne gândim că alergiile sunt ceva ce se ne supără temporar, de multe ori câteva săptămâni pe an, în funcție de alergen, în timp, se pot dezvolta probleme pulmonare. „Dacă vorbim de o sensibilizare de lungă durată, pot apărea și semne de afectare pulmonară, adică astm bronșic, care poate să se manifeste prin tuse seacă, lipsă de aer sau șuierat în piept (wheezing)”, mai spune Luminița Cernescu. De aceea, nu e bine să le englijăm.
Neplăcerile alergicilor nu se termină neapărat cu primăvara, căci la finald e vară germinează ambrozia. „Primii care înfloresc sunt pomii. Cele mai alergene polenuri provin de la mesteacăn, alun, arin, stejar, plop și salcie, iar sezonul începe, de regulă, în martie – aprilie. Din a doua parte a lunii aprilie apare polenul de graminee – iarba și cerealele –, iar spre sfârșitul verii începe sezonul ambroziei”, mai dezvoltă Cernescu.
Faptul că trăim într-un mediu poluat crește numărul de persoane alergice. „Cofactorii sunt foarte importanți în apariția alergiilor. Un astfel de cofactor este expunerea la noxele din aer. În mediul urban, gradul de expunere este mult mai mare, iar aceste noxe produc o reacție iritativă la nivelul căilor respiratorii, ceea ce predispune organismul la o receptivitate mai mare la alergeni”, mai precizează medicul.
Uneori, oamenii se desensibilizează, dar nu întotdeauna. În cazul ambroziei, din păcate, fenomenul nu e documentat. Există conceptul de desensibilizare naturală. Sistemul imunitar poate trece, în timp, de la producția de anticorpi de tip IgE – responsabili de reacția alergică – la anticorpi de toleranță. Totuși, din experiența mea, în cazul polenului de ambrozie nu am întâlnit până acum pacienți care să dezvolte această desensibilizare naturală”, mai punctează Luminița Cernescu.
Imunoterapia e soluția viabilă, dincolo de tratamentul simptomelor. „Pe de cealaltă parte, imunoterapia specifică este singura terapie care se adresează cauzei și care modifică evoluția naturală a bolii. Se administrează extracte de alergen, pe o perioadă de minimum trei ani, cu scopul de a determina organismul să nu mai producă anticorpi de alergie, ci anticorpi de toleranță. Celelalte tratamente sunt simptomatice – ele controlează simptomele cât timp sunt administrate, dar după întrerupere acestea reapar dacă pacientul este expus în continuare la alergen”, conchida medicul.
