Șefa SOS Timiș spune că nu pedepsele cu închisoare pentru copii sunt soluția

Hands of the prisoner in jail

Crima de la Cenei a generat furie colectivă și solicitări de a coborî pragul răspunderii penale. Deutata SOS Timiș, Ana Marcela Baș, totodată și avocată, spune că nu asta e soluția.

Parlamentara spune că nu e de acord cu copii trimiși la închisoare. ”Evenimentul tragic petrecut în localitatea Cenei a șocat deopotrivă atât comunitatea locală, cât și întreaga opinie publică. Transmit, înainte de orice, condoleanțe familiei îndoliate. Îmi exprim profunda îngrijorare față de gravitatea acestui act de violență, care nu poate și nu trebuie să rămână fără un răspuns ferm din partea noastră a tuturor. Este un caz care ne obligă pe toți la responsabilitate, nu la reacții emoționale pripite. Din punctul meu de vedere, da, este nevoie de o discuție legislativă serioasă, însă nu în sensul pedepselor cu închisoarea pentru copii. Scăderea pragului de răspundere penală poate fi analizată strict pentru infracțiuni grave comise cu violență, precum omorul, tentativa de omor, violul sau agresiunile sexuale, și doar însoțită de măsuri speciale, adaptate vârstei”,spune parlamentara.

Președinta SOS Timiș vorbește de importanța implicării comunității în educația tinerilor. ”Răspunderea penală a minorului nu trebuie să însemne automat închisoare. Rolul statului este să intervină ferm, dar educativ și corectiv, nu să distrugă definitiv viața unui copil. Vorbim despre măsuri obligatorii: evaluare psihologică, consiliere, supraveghere strictă, programe educaționale și de reintegrare. Acest caz arată și un eșec colectiv. Nu putem cere doar pedepse, fără să vorbim despre prevenție. Lipsa școlilor profesionale, a activităților extrașcolare, a cluburilor sportive sau culturale și lipsa intervenției timpurii sunt realități care contribuie la astfel de tragedii. Responsabilitatea este una comună: familie, școală, autorități locale, etc. Soluția nu este o lege scrisă sub presiunea emoției, ci o intervenție coerentă care să protejeze societatea, dar și să ofere șanse reale de corectare minorilor”, mai spus Baș.

Avocata dă și exemple din alte state. ”Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România nu este o excepție ci are legislația aliniată cu cea a majorității statelor. Tema răspunderii penale a copiilor sub 14 ani este discutată în multe țări și la nivel internațional, dar majoritatea țărilor nu îi fac penal responsabili pe copiii atât de mici, ci tratează situațiile de violență prin alte mecanisme (sociale, educative, protecție), tocmai pentru că există preocupări privind dezvoltarea psihologică și capacitatea de a înțelege consecințele propriilor fapte.  Astfel, majoritatea țărilor europene fixează vârsta minimă de răspundere penală la 14 ani sau mai mult, iar recomandările Consiliului Europei şi ale Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale încurajează ca privarea de libertate a minorilor să fie ultima soluţie, după epuizarea alternativelor educative şi de reintegrare. Există şi excepţii — de exemplu Regatul Unit are un prag foarte scăzut (10 ani), ceea ce a generat dezbateri publice şi apeluri la ridicarea acestui prag; alte state (Olanda, Germania, Spania etc.) operează cu mecanisme extinse de măsuri alternative, programe de reintegrare şi proceduri speciale pentru minori. Aceste soluţii au în comun evaluări psihologice obligatorii, mecanisme de supraveghere adaptate vârstei şi opţiuni non-custodiale pentru fapte produse de minori”, mai puncteaza președinte SOS Timiș.

Marcela Baș punctează că România nu își implementează cum trebuie politicle de protecție și că nu exăsia coordonare între instituții. ”Ca parlamentar şi ca avocat cu experienţă în probleme privind minorii şi traficul de persoane, consider că soluţia nu este o lege «simbol» care ar cere pedepse automate, ci un pachet legislativ integrat: clarificarea limitelor de răspundere pentru fapte extreme (în acord cu standardele europene), instituirea mecanismelor obligatorii de evaluare psihologică şi programe specializate de măsuri neprivative, consolidarea capacităţii instituţiilor locale de prevenţie şi finanţarea unor alternative la detenţie care s-au dovedit eficiente la nivel european. Înainte de orice reformă de substanţă, este necesar un studiu de impact şi consultarea experţilor în dreptul penal al minorilor”, mai spune parlamentara.