Timișorenii sunt mari amatori de circulat cu mașina personală, după cum reiese din studiul Barometrul calității vieții, realizat de Universitatea de Vest în colaborare cu Primăria Municipiului Timișoara. Timișorenii sunt, în general, optimiști referitor la direcția orașului sau, cel puțin, așa au fost ceicare au răspuns la chestionar.
Toleranți, optimiști și mulțumiți de anumite aspecte ale vieții din oraș, dar încă destul de individualiști în anumite aspecte. Așa reiese din ediția din 2025 a Barometrului calității vieții. peste 71% dintre respodenți cred că orașul merge într-o direcție foarte bună. Și mai mulți, 86% se declară mulțumiți de calitatea vieții în capitala Banatului. Desigur, cei mai optimiști sunt tinerii și cei cu venituri mai bune, dar asta nu ar trebui să fie vreun secret al lui Polichinelle. De remarcat că femeile sunt mai optimiste ca bărbații. Cel mai bine evaluat aspect al sondajului a fost, la fel ca la studiile similare din anii anterior, accesul la magazine și supermarketuri. La polul opus, traficul, lipsa locurilor de parcare, starea curățeniei din oraș sau accesibilitatea la servicii de sănătate sau locuințe.
Timișprenii se învârt însă într-un cerc vicios atât timp cât vor utiliza așa mult mașina personală, pentru că se vor ”bloca” unii pe alții pe șosele. „Este evident că atâta timp cât atât de mulți folosesc mașina, vor exista nemulțumiri față de trafic. Avem exemple de orașe europene care au reușit să scadă numărul de utilizatori de mașină personală”, spune Marius Matichescu, decanul Facultății de Sociologie și Psihologie, coordonator al Barometrului calității vieții.
Totuși, autoritățile sunt mulțumite de procentul de timișoreni ce utilizează transportul public. Asta deși oamenii se plâng de frecvența mijloacelor de transport în comun, curățenia lor sau de faptul că graficele nu sunt respectate. ”Un indicator constant este numărul persoanelor care folosesc transportul în comun, asta arată că investițiile nu au fost inutile. Acești oameni au continuat să folosească transportul public, dar nue ste suficient”, spune viceprimarul Paula Romocean.
Timișorenii sunt oameni toleranți în general (grad mai redus cu minoritățile sexuale sau ucrainenii), și se înțeleg bine cu vecinii. ”Cea mai bună veste este concordia, buna înțelegere cu vecinii. Acest lucru nu este puțin, poate să sune banal. Știm că tipologia orașului este diversă”, a spus Alexandru Drăgan, prodecanul Facultății de Sociologie și Psihologie.
O problemă este faptul că unele cartiere pierd anumtie funcțiuni. ”Cartierele noastre devin mai mult cartiere-dormitor, cu mai puține funcționalități. Recurgem la serviciile din alte zone, ca zona centrală sau marile centre comerciale, și atunci, evident, cartierul are e suferit”, a mai precizat Drăgan.
Studiul s-a făcut în perioada noiembrie2024 – februarie 2025, pe un eșantion de 2.355 de persoane cu vârsta de peste 18 ani din Municipiul Timișoara. 1402 au răspuns față în față, iar 935 online.
