IT-iștii din Timișoara cer Guvernului, prin Ministerul Muncii, să deschidă o anchetă la Timișoara, după ce o tânără de 33 de ani și-a pus capăt zilelor. Femeia era în depresie și a fost presată de șefa ei să își depună demisia. IT-iștii spun că ITM nu a anchetat cazul cum trebuie și cer verificări de la nivel central.
„Cazul tragic al colegei noastre angajate Atos GDC, care și-a luat viața în condiții neclare, urmare și a unor presiuni de la locul de muncă, aduce din nou în discuție problema relațiilor de muncă în mediul corporate și a impactului acestora asupra sănătății fizice și psihice a angajaților. Stresul și epuizarea fizică și psihică reprezintă deja un fenomen care afectează grav relațiile de muncă indiferent de domeniul de activitate”, arată Sindicatul IT-iștilor din Timișoara.
De-a lungul timpului, în ceea ce privește compania Atos, Sindicatul IT Timișoara (SITT) a transmis multe semnale de alarmă către conducerea centrală privind comportamentele inadecvate din relațiile de muncă.
“În ultimul an și jumătate, situația internă incertă din cadrul grupului Atos a generat o tensiune suplimentară în relațiile de muncă, mai ales în contextul presiunilor vizibile legate de costuri. Pierderea unor contracte a lăsat mulți angajați fără activitate. Concedierea acestora ar fi implicat plăți de salarii compensatorii, conform planului social negociat de Sindicatul nostru prin Contractul Colectiv de Munca (CCM), ceea ce, poate fi una din sursele care au generat presiuni asupra angajaților pentru a-și da demisia. Concedierea „prin demisie” este o practică abuzivă, des întâlnită în companiile din România, unde angajatorul decide să ocolească procedurile din Codul Muncii, lipsind astfel lucrătorul de protecția legală”, mai arată sursa citată.
Recent, decizii interne ale companiei precum modificarea unilaterală a politicii de telemuncă prin condiționarea lucrului de acasă de diverse elemente, indiferent de domiciliul angajatului, au accentuat și mai mult această presiune spre demisii.
Sindicatul mai susține că a contestat aceste măsuri cu toate instrumentele legale de care dispunem, dar rezultatele au fost limitate din cauza puterii reduse pe care o avem prin mecanismele de informare si consultare cu angajatorii conform legii.
Dar, ITM a dat dreptate angajatorului, nu angajatului. “Cu toate că procesul de informare și consultare cu sindicatul a avut loc, acesta nu a modificat semnificativ deciziile companiei. Drept urmare, am sesizat ITM Timiș, considerând că noua politică de telemuncă impusă de companie duce la concedieri mascate. Din păcate, în mod surprinzător, ITM Timiș a dat dreptate în totalitate angajatorului.
Această poziție surprinzătoare a ITM Timiș, ca răspuns la sesizarea noastră, scoate în evidență deficiențele majore din legislația ce reglementează instituțiile de control ale statului. Statul, prin lipsuri legislative și limitarea activității autorităților de control, și-a abandonat practic cetățenii, lăsându-i pradă capriciilor oricărui angajator. Subliniem, de asemenea, deficiențele din transpunerea Convenției OIM (Organizația Internațională a Muncii) privind hărțuirea la locul de muncă, unde riscurile psihosociale în cadrul relațiilor de muncă, cum ar fi stresul și epuizarea fizică, nu au fost luate în considerare, desi acestea intră sub incidența hărțuirii morale”.
Sindicatul solicită o anchetă privind modul în care angajații ITM Timiș și-au îndeplinit sarcinile de serviciu în acest caz! “Ce s-a întâmplat în Atos ne arată că stresul psihologic acumulat la locul de muncă nu mai poate fi ignorat. Așteptăm concluziile investigațiilor, inclusiv a propriei noastre anchete, și ne vom asigura că legea este respectată și aplicată”, mai arată sursa citată.
Sindicatul IT Timișoara încurajează toți angajații care simt că sunt supuși hărțuirii, abuzurilor sau presiunilor să ceară ajutor:“Vă incurajăm să ne scrieți oricând considerați necesar la adresa contact@sitt.ro, putandu-vă pune la dispoziție sprijin specializat. Numai împreună, expunând aceste situații, putem aduce o schimbare reală atât în relațiile de muncă, cât și în mediul legislativ!”
Cazul tragic al unei tinere din Timișoara, care s-ar fi sinucis după ce a fost presată de angajatori să se întoarcă la birou, a declanșat un val de revoltă în mediul online. Tânăra, în vârstă de 33 de ani, se confrunta deja cu dificultăți personale, iar stresul suplimentar de la locul de muncă a fost, se pare, un factor declanșator în luarea deciziei fatale.
După mai mulți ani în care a lucrat remote, tânăra a fost chemată înapoi la birou sub pretextul unei performanțe profesionale slabe, deși se afla într-o perioadă de inactivitate („bench”), nefiind alocată pe vreun proiect. În acest context, presiunea exercitată de angajatori a devenit insuportabilă pentru ea. În loc să-și schimbe locul de muncă sau să-și dea demisia, cum fac mulți în astfel de situații, tânăra a recurs la un gest extrem.
Psihologii spun că reîntoarcerea la birou este extrem de stresantă pentru mulţi dintre angajaţii care au lucrat remote, chiar vorbesc despre o anxietate a reîntoarcerii, pentru că aceşti angajaţi trebuie să se reobişnuiască cu tot ce înseamnă munca într-un birou, colegii, zgomotul de fond, proximitatea şefului, cu faptul că sarcinile sunt date şi verificate sau evaluate imediat.
