Contabilitatea Primăriei Timișoara nu se potrivea cu evidențele fiscale. Aproape 700 de milioane de lei figurau în plus în situațiile financiare ale municipalității, potrivit unui raport al Curții de Conturi. Auditorii au descoperit diferențe uriașe între sumele înregistrate în contabilitate ca impozite de încasat și obligațiile fiscale existente în evidențele Direcției Fiscale.
Constatările apar în raportul de audit financiar din octombrie 2026, care analizează situațiile financiare ale municipiului pentru anul 2024. În urma verificărilor, Curtea de Conturi a emis o opinie cu rezerve.
902 milioane în contabilitate, doar 205 milioane în evidențele fiscale
Potrivit auditorilor, la sfârșitul anului 2024, Primăria Timișoara avea înregistrate în contabilitate creanțe fiscale neîncasate de peste 902 milioane de lei. În evidențele fiscale, însă, valoarea acestora era de numai 205 milioane de lei.
Diferența: peste 697 de milioane de lei. „Înregistrarea creanțelor bugetare aferente veniturilor fiscale de natura impozitului/taxei pe clădiri, a impozitului/taxei pe teren și a impozitului pe mijloacele de transport, s-a efectuat eronat, atât în ceea ce privește reflectarea obligațiilor fiscale declarate și datorate de contribuabili cât și stingerea acestora, în condițiile în care și soldurile inițiale din bilanțul încheiat în anul auditat au fost eronate”, arată Curtea de Conturi.
Auditorii detaliază și de unde provine diferența:
– peste 572 de milioane de lei, din impozite și taxe pe clădiri;
– aproximativ 44 de milioane de lei, din impozite și taxe pe terenuri;
– peste 80 de milioane de lei, din impozite pe mijloacele de transport.
„Ca urmare, valoarea creanțelor fiscale a fost denaturată prin majorarea cu suma de 697.139.982 lei”, precizează auditorii.
Cu alte cuvinte, în contabilitatea Primăriei apăreau obligații fiscale de încasat mult mai mari decât cele înregistrate în evidența fiscală. Nu vorbim despre 697 de milioane de lei dispăruți din buget, ci despre o supraevaluare contabilă de asemenea proporții. Diferența este esențială, dar nu face constatarea mai puțin gravă: situațiile financiare ale unei administrații trebuie să reflecte corect banii pe care îi are de încasat.
Alte peste 10 milioane de lei, diferență în evidențele contabile
Și aceasta nu este singura neconcordanță descoperită. Curtea de Conturi a constatat că sumele înregistrate în contabilitate la categoria „Creditori ai bugetului local” erau de numai 5.763 de lei, în timp ce evidențele fiscale indicau suprasolvări de peste 10,5 milioane de lei.
„Valoarea denaturării situațiilor financiare ale Municipiului Timișoara, urmare diferențelor privind suprasolvirile, este în sumă de 10.564.112 lei”, se arată în document.
Aceste suprasolvări reprezintă sume achitate în plus de contribuabili și evidențiate ca obligații ale bugetului local. Astfel, auditorii au identificat atât supraevaluarea creanțelor fiscale, cât și subevaluarea unor datorii ale municipalității.
Curtea de Conturi cere corectarea evidențelor
În scrisoarea adresată conducerii Primăriei, auditorii solicită corectarea erorilor contabile, astfel încât evidențele fiscale și cele contabile să fie puse în concordanță.
Totodată, Curtea de Conturi recomandă elaborarea și implementarea unei proceduri privind transmiterea, înregistrarea și raportarea creanțelor și datoriilor bugetului local, pentru evitarea unor asemenea neconcordanțe.
Termenul stabilit pentru implementarea măsurilor este de șase luni de la aprobarea raportului de către plenul Curții de Conturi.
Fritz a plecat, problemele au rămas
Raportul privește anul 2024, perioadă în care Primăria Timișoara era condusă de Dominic Fritz. Acesta nu mai ocupă funcția de primar, după încetarea mandatului în urma unei decizii definitive a instanței privind conflictul de interese administrativ constatat de ANI.
Atribuțiile de primar au fost preluate de viceprimarul USR Ruben Lațcău, care conduce acum administrația municipală și căruia îi revine responsabilitatea instituțională de a urmări corectarea neregulilor semnalate.
La Timișoara, contabilitatea avea propria realitate
Într-un oraș în care administrația vorbește frecvent despre eficiență, digitalizare și modernizare, cifrele par să fi rămas în două lumi paralele. Într-una, Primăria avea de încasat peste 900 de milioane de lei. În cealaltă, evidențele fiscale arătau doar 205 milioane. Aproape 700 de milioane de lei diferență. Nu bani furați, nu bani pierduți, ci bani care apăreau în plus pe hârtie.
Întrebarea rămâne: cum a reușit administrația unui oraș de talia Timișoarei să țină două evidențe financiare atât de diferite?
Poate că, înainte de următoarea prezentare despre administrația modernă, ar fi util ca Primăria să se asigure că măcar contabilitatea și Direcția Fiscală vorbesc despre aceiași bani.


